Curtea de Apel Suceava a înăsprit pedeapsa aplicată lui Oliver Marcel T. (31 de ani), condamnat pentru abandon de familie după ce nu a plătit pensia de întreținere stabilită în favoarea fiicei sale minore.
În primă instanță, Judecătoria Rădăuți îl condamnase la o amendă penală de 2.000 de lei. Parchetul a contestat soluția, susținând că sancțiunea era prea blândă în raport cu durata neplății, consecințele asupra copilului și atitudinea tatălui față de obligațiile sale.
Curtea de Apel Suceava a admis apelul procurorilor, a înlăturat amenda penală și l-a condamnat pe bărbat la șase luni de închisoare pentru abandon de familie.
Această pedeapsă a fost contopită cu o condamnare anterioară de zece luni de închisoare, primită pentru conducerea unui vehicul fără permis. În urma contopirii și a aplicării sporului obligatoriu, bărbatului i-a fost stabilită o pedeapsă finală de un an de închisoare.
Executarea pedepsei a fost suspendată sub supraveghere, pe durata unui termen de patru ani, calculat începând cu 3 octombrie 2023, data la care devenise definitivă condamnarea anterioară.
Pe durata termenului de supraveghere, bărbatul trebuie să respecte mai multe obligații.
Acesta trebuie să se prezinte la Serviciul de Probațiune Suceava la datele stabilite, să primească vizitele consilierului desemnat și să anunțe schimbarea locuinței sau deplasările mai lungi de cinci zile.
You might also like
De asemenea, trebuie să comunice schimbarea locului de muncă și să prezinte informații și documente care să permită verificarea mijloacelor sale de existență.
Curtea i-a impus să urmeze două programe de reintegrare socială și să presteze 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
Instanța a constatat că 60 dintre cele 100 de zile fuseseră deja executate în baza condamnării anterioare, astfel că mai rămâne de prestat diferența, în condițiile stabilite de Serviciul de Probațiune.
Bărbatului i s-a atras atenția că suspendarea poate fi revocată dacă nu respectă măsurile de supraveghere, nu își îndeplinește obligațiile sau comite o nouă infracțiune.
Decizia este definitivă.
Numărul dosarului este 4517/285/2025.
Trebuia să plătească lunar 557,50 lei, apoi 575 de lei
Din relația bărbatului cu mama copilului a rezultat o fiică minoră.
Printr-o hotărâre civilă pronunțată pe 26 martie 2021, Judecătoria Rădăuți a stabilit locuința minorei la mamă și exercitarea autorității părintești de către aceasta.
Tatăl a fost obligat să plătească o pensie de întreținere de:
- 557,50 lei lunar pentru perioada septembrie–decembrie 2020;
- 575 de lei lunar, începând cu ianuarie 2021 și până la împlinirea majoratului copilului.
Hotărârea a rămas definitivă pe 8 iunie 2021 și reprezenta titlu executoriu.
Nu ar fi plătit nicio sumă
Potrivit situației reținute de instanțe, bărbatul a avut cunoștință despre obligația de plată, hotărârea civilă fiindu-i comunicată.
Cu toate acestea, între septembrie 2020 și octombrie 2021, acesta nu ar fi achitat pensia de întreținere pentru o perioadă mai mare de trei luni.
Mama copilului a declarat că, de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la formularea plângerii, tatăl nu plătise nicio sumă.
Restanța calculată ajunsese la 9.130 de lei, din care:
- 2.230 de lei pentru perioada septembrie–decembrie 2020;
- 6.900 de lei pentru perioada ianuarie 2021–ianuarie 2022.
Instanța a reținut că, prin neplata pensiei, minora a fost lipsită de sprijinul material pe care tatăl era obligat să îl asigure.
În același timp, mama copilului a suportat singură cheltuielile necesare creșterii și întreținerii acesteia.
Bărbatul a recunoscut fapta
În fața instanței, inculpatul și-a însușit integral acuzația și a cerut să fie judecat prin procedura simplificată.
Dosarul a fost soluționat pe baza probelor administrate în timpul urmăririi penale, iar limitele de pedeapsă au fost reduse ca urmare a recunoașterii vinovăției.
Judecătoria Rădăuți a considerat că fapta întrunește elementele infracțiunii de abandon de familie, respectiv neplata cu rea-credință, timp de mai mult de trei luni, a pensiei de întreținere stabilite printr-o hotărâre judecătorească.
Prima instanță îi aplicase o amendă de 2.000 de lei
Judecătoria Rădăuți îl condamnase inițial la o amendă penală de 2.000 de lei, calculată prin stabilirea a 200 de zile-amendă, în valoare de câte zece lei fiecare.
Prima instanță avusese în vedere că bărbatul recunoscuse fapta, că avea în întreținere alți copii minori și că putea fi sancționat fără aplicarea unei pedepse cu închisoarea.
Acesta mai fusese însă condamnat la zece luni de închisoare pentru conducerea unui vehicul fără permis, pedeapsă a cărei executare fusese suspendată sub supraveghere.
Judecătoria anulase suspendarea anterioară, contopise condamnările și menținuse executarea sub supraveghere a pedepsei de zece luni, la care se adăuga amenda de 2.000 de lei.
Procurorii au considerat că amenda era prea blândă
Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți a declarat apel.
Procurorii au cerut în principal înlocuirea amenzii cu o pedeapsă cu închisoarea, a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere. În subsidiar, aceștia au solicitat majorarea amenzii penale.
Parchetul a susținut că suma de 2.000 de lei nu era suficientă pentru responsabilizarea inculpatului și că exista riscul ca sancțiunea să nu producă un efect real de constrângere.
Procurorii au subliniat că bărbatul nu își îndeplinise obligația principală față de copil și manifestase indiferență față de nevoile minorei.
În opinia acuzării, neplata pensiei alimentare afectase în mod direct interesul superior al copilului, lipsindu-l de resursele necesare traiului, educației și îngrijirii medicale.
Curtea: nu a dovedit că nu putea munci
Curtea de Apel Suceava a constatat că bărbatul nu demonstrase existența unor împrejurări obiective care să îl împiedice să realizeze venituri.
Din actele dosarului rezulta că acesta era apt de muncă, nu suferea de afecțiuni medicale care să îi limiteze capacitatea de a lucra și declarase că avea ocupația de mecanic auto.
Faptul că mai avea în întreținere alți doi copii minori nu îl exonera de obligația de a contribui și la creșterea fiicei pentru care fusese stabilită pensia alimentară.
Instanța a arătat că obligația de întreținere revine în mod egal față de toți copiii și că simplele dificultăți financiare nu echivalează cu o imposibilitate obiectivă de plată.
Bărbatul nici nu solicitase instanței civile reducerea sau modificarea pensiei de întreținere și nu avea dreptul să suspende unilateral plata acesteia.
”Atitudine de indiferență față de nevoile propriei fiice”
Curtea de Apel a considerat că prima instanță acordase o importanță prea mare recunoașterii faptei și nu analizase suficient gravitatea concretă a situației.
Judecătorii au arătat că persoana vătămată era un copil minor, aflat la o vârstă la care dependența materială față de părinți era totală.
Neplata pensiei nu reprezenta doar nerespectarea unei hotărâri civile, ci o atingere directă adusă interesului superior al copilului.
Instanța a subliniat că tatăl nu efectuase nicio plată și nici nu făcuse demersuri concrete pentru achitarea măcar parțială a obligației.
În tot acest timp, întreaga sarcină financiară privind creșterea minorei a revenit mamei.
Curtea a apreciat că această conduită demonstra ”o atitudine de indiferență față de nevoile propriei fiice”, care amplifica gravitatea faptei.
Amenda ar fi redus banii disponibili pentru plata pensiei
Curtea a prezentat și un argument practic pentru înlocuirea amenzii penale cu o pedeapsă cu închisoarea, suspendată sub supraveghere.
Judecătorii au observat că obligarea bărbatului la plata unei amenzi penale i-ar fi diminuat resursele financiare și ar fi putut îngreuna și mai mult plata pensiei de întreținere datorate copilului.
Prin urmare, instanța a considerat mai potrivită aplicarea unei pedepse cu închisoarea, fără executare efectivă în penitenciar, însoțită de supraveghere, programe de reintegrare și muncă în folosul comunității.
Avea 31 de ani și mai fusese condamnat
La individualizarea pedepsei, Curtea a avut în vedere că bărbatul avea 31 de ani, absolvise zece clase, lucra ca mecanic auto, era căsătorit și avea în întreținere alți doi copii minori.
Judecătorii au ținut cont și de faptul că nu se afla la primul contact cu legea penală.
Anterior, acesta fusese condamnat la zece luni de închisoare pentru conducerea unui vehicul fără permis, pedeapsă a cărei executare fusese suspendată.
Deși condamnarea anterioară privea o infracțiune diferită, Curtea a considerat că aceasta reprezenta un element relevant în evaluarea conduitei și a persoanei inculpatului.
Afecțiunile medicale nu îl scutesc automat de munca în folosul comunității
În apel, la dosar au fost depuse documente potrivit cărora bărbatul fusese diagnosticat cu discopatie lombară, sindrom radicular bilateral, o formă discretă de scolioză și tendinită la mâna stângă.
Curtea a arătat însă că aceste documente nu erau suficiente pentru înlăturarea obligației de a presta muncă în folosul comunității.
Pentru a fi scutit, inculpatul trebuia să prezinte un certificat medical emis în condițiile legii, care să confirme că este inapt pentru activitățile stabilite de Serviciul de Probațiune.
În lipsa unui astfel de certificat, obligația de muncă a fost menținută.
Cererea de plată a restanței a fost respinsă în dosarul penal
Mama copilului solicitase, în cadrul procesului penal, obligarea bărbatului la plata sumei de 9.130 de lei, reprezentând pensia de întreținere neachitată.
Instanța a respins cererea ca inadmisibilă.
Judecătorii au explicat că obligația de plată fusese deja stabilită printr-o hotărâre civilă definitivă, care putea fi pusă în executare silită.
Prin urmare, recuperarea restanței trebuie urmărită în baza titlului executoriu deja existent, nu printr-o nouă hotărâre pronunțată în dosarul penal.
În urma deciziei definitive, bărbatul a rămas condamnat la un an de închisoare cu suspendare, este supravegheat timp de patru ani, trebuie să urmeze două programe de reintegrare socială și să finalizeze obligația de muncă neremunerată în folosul comunității.
