Curtea de Apel Suceava a respins ca tardiv apelul formulat de inculpatul Nicolae Adumitroaie, din Piatra Neamț, un recidivist condamnat pentru înșelăciune într-un dosar în care persoană vătămată este un bărbat din orașul Milișăuți.
Instanța a constatat că inculpatul a atacat sentința la aproape doi ani după expirarea termenului legal de zece zile.
You might also like
Hotărârea Judecătoriei Rădăuți îi fusese comunicată inculpatului la data de 14 mai 2024, actele fiind preluate personal și semnate de acesta. Cu toate acestea, apelul a fost declarat abia la 1 aprilie 2026.
În aceste condiții, Curtea de Apel Suceava nu a mai analizat criticile formulate împotriva condamnării și a respins calea de atac ca tardivă.
Inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 300 de lei, reprezentând cheltuielile judiciare din apel. Onorariul de 1.138 de lei al avocatului desemnat din oficiu a rămas în sarcina statului.
Decizia este definitivă.
Numărul dosarului este 234/39/2026.
Condamnat la un an de închisoare pentru înșelăciune
Prin sentința pronunțată la 29 aprilie 2024, Judecătoria Rădăuți l-a condamnat pe bărbat la un an de închisoare pentru înșelăciune în formă agravată, săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie.
Persoana vătămată din acest dosar este un bărbat domiciliat în orașul Milișăuți. În acea situație, inculpatul a ridicat banii de la un bătrân păcălit de către un pușcăriaș prin metoda ”Accidentul”.
Instanța i-a interzis inculpatului, pentru o perioadă de cinci ani după executarea pedepsei, dreptul de a fi ales în autorități publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercitarea autorității de stat.
Persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în proces.
Un cazier încărcat cu numeroase condamnări pentru înșelăciune
Judecătoria a constatat că inculpatul avea un număr foarte mare de condamnări anterioare, cele mai multe pentru înșelăciune sau tentativă la înșelăciune.
În cazierul său figurau pedepse aplicate pentru fapte comise începând din anul 2015, inclusiv condamnări pentru zeci de acte materiale de înșelăciune, unele săvârșite în formă continuată.
Printre condamnările anterioare se regăseau pedepse de până la trei ani și șase luni de închisoare pentru serii de infracțiuni de înșelăciune. Într-unul dintre dosare fuseseră reținute 15 acte materiale, iar în altul 13 acte, dintre care șapte rămase în forma tentativei.
Bărbatul fusese condamnat și pentru constituirea unui grup infracțional organizat.
Pedepsele au fost contopite, iar rezultatul a depășit maximul general
La soluționarea dosarului, Judecătoria Rădăuți a desfăcut și a recontopit mai multe pedepse aplicate prin hotărâri anterioare.
În urma calculelor judiciare, pedeapsa rezultantă ajunsese la 22 de ani, șase luni și 7.372 de zile de închisoare. Pentru că acest cuantum depășea maximul general permis de lege pentru pedeapsa închisorii, instanța a stabilit că inculpatul trebuie să execute 30 de ani de închisoare.
Din pedeapsă a fost scăzută perioada reținerii, a arestării preventive și timpul executat începând cu data de 14 august 2015.
Instanța a dispus anularea vechiului mandat de executare și emiterea unuia nou, corespunzător pedepsei rezultante.
Apelul formulat în anul 2026 nu a putut schimba această situație, întrucât a fost depus după expirarea termenului legal.
Ce înseamnă, de fapt, limita de 30 de ani de închisoare
În România, 30 de ani reprezintă maximul general al pedepsei închisorii pe durată determinată, prevăzut de actualul Cod penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014.
Această limită intervine inclusiv atunci când, în urma contopirii mai multor condamnări, calculul pedepsei rezultante depășește 30 de ani. Într-o asemenea situație, persoana condamnată va executa cel mult 30 de ani de închisoare.
Totuși, aceasta nu este cea mai severă pedeapsă prevăzută de legea penală română, deoarece pentru anumite infracțiuni există și detențiunea pe viață.
