Curtea de Apel Suceava a admis apelul inculpatului Gheorghiță Zaharie împotriva pronunțării Judecătoriei Suceava prin care a fost condamnat la trei ani și cinci luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj și hărțuire.
Magistrații au micșorat pedeapsa la doi ani, două luni şi 20 de zile închisoare cu suspendare. Termenul de supraveghere stabilit este de trei ani.
You might also like
Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei Dărmăneşti sau Primăriei Suceava.
Individului i se aplică și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a comunica cu persoanele vătămate şi de a se apropia de acestea, precum şi de locuinţa, locul de muncă sau alte locuri unde acestea desfăşoară activităţi sociale, la o distanţă de 200 m, pe o durată de doi ani.
Decizia este definitivă.
Începând cu anul 2015 Gheorghiță Zaharie a început să sesizeze Garda Forestiră Suceava și Direcția Silvică Suceava despre faptul că pe fondurile forestiere administrate de către pădurarii unui Ocol Silvic din județ există anumite nereguli. În urma acestor sesizări au fost efectuate controale în fondurile forestiere menționate.
Pe urmă, pentru a nu fi reclamați din nou, o parte dintre pădurari au început să comunice cu Gheorghiză Zaharie. Mai exact, i-au cerut să le indice în teren neregulile despre care făcea referire sau să intervină la sesizările lui. Reclamantul spunea că se fură lemne din păduri pe timp de noapte, dar sesizările acestuia nu se confirmau sau erau enunțate la modul general și nu puteau fi verificate.
Simțind că a reușit să inspire frică în unii angajați ai Ocolului Silvic respectiv, Zaharie a încercat să își extindă influența asupra tuturor angajaților acelui Ocol Silvic. Așadar, individul i-a sunat pe majoritatea angajaților pentru a-i amenința că va declanșa controale privind activitatea lor profesională sau că va sesiza autoritățile fiscale pentru a le verifica averile.
În plus, individul i-a amenințat pe acei oameni că va dezvălui informații compromițătoare. În acest sens, Zaharie a început să solicite de la Ocol și de la Direcția Silvică date despre parcursul și activitatea lor profesională, eventuale abateri disciplinare, situația veniturilor obținute și alte categorii de informații. Majoritatea cererilor inculpatului au fost respinse, deoarece nu a putut justifica interesul.
În ceea ce privește sesizările inculpatului, acestea nu s-au confirmat, ba mai mult, într-un caz individul a condus echipa de control în fondul forestier administrat de un alt pădurar decât cel vizat în plângere, la o distanță mare față de locul în care susținuse că s-au efectuat tăierile ilegale de arbori.
Declarația primului pădurar
În cazul unui maistru de exploatare în cadrul unui Ocol Silvic, acesta a declarat faptul că din cursul anului 2016, când ocupa funcția de pădurar a început să fie contactat telefonic prin mesaje de către Gheorghiță Zaharie, persoană pe care nu o cunoștea la data respectivă. Comunicările se refereau, în majoritatea lor, la faptul că în cantonul silvic pe care îl administra erau nereguli grave și ca va sesiza organele silvice de control cu privire la aceste aspecte sau că anumiți colegi din cadrul aceluiași ocol vor să îi ia locul.
La un moment dat, în cursul lunii mai 2017, deși nu s-au întâlnit și nu au purtat niciodată vreo discuție față în față până la acea dată, Zaharie i-a cerut împrumut suma de 600 lei, prin mesaje telefonice repetate. După câteva zile i-a trimis suma de 300 lei printr-o cunoștință, crezând că astfel Zaharie îl va lăsa în pace. Nu i-a solicitat restituirea sumei de bani și nici acesta nu i-a restituit-o până în prezent. Zaharie a continuat să-i trimită mesaje prin care îl asigura de sprijinul său împotriva unor așa ziși colegi răuvoitori, solicitându-i în mod insistent să-i dea un telefon mobil. Întrucât nu a dat curs solicitării, Zaharie a început să-i trimită mesaje telefonice prin care îl amenința cu declanșarea unor controale în fondul forestier administrat. În sprijinul celor susținute, victima a pus la dispoziția organelor de anchetă, de pe telefonul său personal, 343 de mesaje tip SMS despre care a declarat că au fost primite de la inculpat în perioada 31 decembrie 2016 – 14 iulie 2018.
În perioada 2 ianuarie 2018 – 16 iulie 2018, inculpatul a contactat-o pe victima de 69 de ori, respectiv trei apeluri și 66 de SMS-uri.
Declarația celui de-al doilea pădurar
În cazul acestui pădurar, acesta a declarat că îl cunoștea de mult timp pe Gheorghiță Zaharie, fiind consăteni.
Pădurarul a fost contactat de individ în sensul că inculpatul îi trimitea mesaje telefonice prin care-l amenința pe pădurar cu declanșarea unor controale în fondul forestier administrat.
În cadrul unor discuții telefonice Zaharie i-a solicitat, în perioada 2017 – 2019, în trei sau patru rânduri, sume de bani cuprinse între 200 – 500 lei pentru a nu-i face sesizări la organele silvice cu atribuții de control. Pădurarul nu i-a dat acestuia sumele de bani cerute întrucât cantonul silvic administrat de el se afla la o distanță apreciabilă de localitatea de domiciliu a inculpatului și era sigur că acesta nu cunoștea locul în care se afla. Totuși, crezând că astfel va fi lăsat în pace de inculpat, i-a remis acestuia în trei rânduri câte 100 lei, ultima dată la o dată neprecizată din cursul primăverii anului 2018.
Din discuțiile avute cu niște colegi de-ai săi din cadrul Ocolului Silvic la care lucra, pădurarul a înțeles faptul că Zaharie proceda în mod similar și cu angajații acestei unități.
În perioada 10 ianuarie 2018 – 26 octombrie 2018 inculpatul l-a contactat pe pădurar de 139 ori (29 apeluri voce și 110 SMS).
Declarația celui de-al treilea pădurar
Acest pădurar a declarat că fost contactat telefonic la data de 26 octombrie 2018 de către Gheorghiță Zaharie, care i-a solicitat suma de 2.500 lei pentru nu declanșa controale în fondul forestier administrat de către lucrătorul silvic, precizându-i că este în legătură cu Garda Forestieră.
Deși l-a sunat și l-a apostrofat, Zaharie a continuat să-i trimită mesaje de amenințare. Declarațiile persoanei vătămate sunt susținute de datele conținute în listing-ul cartelei telefonice folosite de inculpat. Astfel s-a observat că la data de 26 octombrie 2018, în intervalul orar 17.05 – 19.25 inculpatul contactează de 20 ori (două apeluri voce și 18 SMS-uri) postul telefonic cu numărul de apel de către pădurar și este apelat o singură dată de către pădura
Declarația celui de-al patrulea pădurar
Acest pădurar a spus că a auzit despre Gheorghiță Zaharie de la colegii săi care i-au spus că individul face sesizări neîntemeiate către organele silvice. În vara anului 2018, Zaharie a sesizat faptul că în pădurea adminitrată de pădurarul acesta există nereguli. La fața locului a fost efectuat un control în urma căruia nu au fost identificate probleme majore, iar Zaharie i-a cerut scuze pădurarului pentru sesizarea făcută.
După o vreme, Zaharie a început să îl contacteze pe acest pădurar pentru a-i solicita date și informații despre alți lucrători silvici. Inculpatul îi spunea pădurarului că are informații conform cărora există nereguli în pădurile administrate de pădurarii respectivi.
În acest dosar au fost audiați mai mulți pădurari. Poveștile acestora sunt asemănătoare. Toți au fost fie șantajați de inculpat, fie li s-au solicitat informații despre colegii lor. În cazul unuia dintre pădurari, inculpatul i-a cerut suma de 2.500 de lei pentru a nu-l reclama la Garda Forestieră.
În plus, inculpatul le promitea fel și fel de avantaje lucrătorilor silvici pe care voia să îi stoarcă de informații. Zaharie promitea de la avantaje materiale până la avantajele profesionale.
„Din materialul probator administrat în cauză se reţine faptul că inculpatul a utilizat în mod abuziv de dreptul său de a petiționa, transformându-l într-un veritabil instrument de șantaj.
Prin sesizări la organele silvice cu atribuții de control sau amenințări cu asemenea demersuri, acesta a indus în mod deliberat o stare de temere în rândul mai multor angajați ai Ocolului Silvic în cauză pentru obținerea și consolidarea unei influențe asupra acestora, urmărind astfel să procure foloase materiale care să-i asigure sau să-i suplimenteze veniturile. Obiecțiile sale cu privire la activitatea unor lucrători silvici nu se referă la modul în care aceştia își îndeplinesc sarcinile de serviciu, lucruri despre care oricum nu are cunoștiință, ci la atitudinea pe care aceștia o au față de persoana sa. Scopul urmărit de inculpat nu a fost unul legitim – protejarea fondul forestier, ci dimpotrivă, acesta a încurajat practici de valorificare în mod illicit a materialului lemnos cu condiția de a beneficia personal de o parte din foloasele astfel obținute.
Activitatea infracţională a inculpatului s-a desfăşurat pe o perioadă destul de îndelungată, timp în care libertatea psihică a persoanelor vătămate a fost îngrădită. Deşi acţiunile inculpatului nu au fost unele tipice infracţiunilor analizate, frecvenţa mesajelor telefonice şi solicitarea acelor foloase patrimoniale sub formă de împrumut sunt acte de natură să inspire victimelor o temere atât cu privire la stabilitatea serviciului exercitat, cât şi cu privire la patrimoniul lor. Chiar dacă sesizările cu a căror formulare persoanele vătămate au fost șantajate nu constituie o infracțiune în sine, ci exercitarea unui drept constituţional, infracțiunea de şantaj începe în momentul condiționării formulării acestor sesizări de obţinerea unui anumit folos”, se arată în rechizitoriu.
La data de 23 iulie 2019, inculpatul a fost reținut pentru 24 de ore. În ziua următoare față de acesta a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, iar după expirarea celor 60 de zile aceeași măsură a fost prelungită cu încă 60 de zile.
Inculpatul era divorțat, nu avea ocupație și era fără antecedente penale.
