Datele din baza Institutului Național de Statistică, aferente perioadei 2014–2024, arată cum a evoluat sporul natural al populației în România, adică diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor. Analiza urmărește atât situația de la nivel național, cât și poziția județului Suceava în raport cu restul țării. Pentru 2025, datele nu au fost încă publicate în sistemul statistic oficial, astfel că 2024 este cel mai recent an pentru care există statistici complete.
În anul 2024, România a înregistrat un spor natural negativ de 88.428 de persoane, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Cu alte cuvinte, în țară au murit cu 88.428 de oameni mai mult decât s-au născut.
You might also like
Față de 2023, când sporul natural negativ a fost de 80.620 de persoane, anul 2024 a adus o agravare a declinului demografic. Comparativ cu 2014, când minusul natural era de 53.103 persoane, pierderea este mult mai mare.
După vârful dramatic din 2021, în plină perioadă post-pandemică, când România a ajuns la un spor natural negativ de 133.260 de persoane, situația s-a mai temperat, dar a rămas gravă. Pe scurt, România continuă să piardă populație pe cale naturală, iar problema este departe de a fi rezolvată.
Suceava, printre județele cel mai puțin afectate
În acest tablou național, Suceava apare printre județele care stau cel mai bine.
În 2024, județul a înregistrat un spor natural negativ de doar 184 de persoane, ceea ce îl plasează foarte sus în clasamentul național. De altfel, în anii anteriori, Suceava a avut în mai multe rânduri spor natural pozitiv: 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2022 și 2023.
Chiar dacă în 2024 județul a trecut ușor pe minus, diferența rămâne mică în comparație cu multe alte zone din țară.
Ce loc ocupă Suceava în România
În 2024, cel mai bun rezultat din țară a fost înregistrat de Ilfov, cu plus 82 de persoane. Pe locul următor vine Suceava, cu minus 184.
După Suceava urmează:
- Bistrița-Năsăud – minus 447
- Iași – minus 565
- Sălaj – minus 673
- Covasna – minus 737
- Sibiu – minus 801
Asta înseamnă că Suceava ocupă locul 2 la nivel național la acest indicator, fiind depășită doar de Ilfov.
La polul opus, cele mai mari pierderi naturale au fost înregistrate în:
- Municipiul București – minus 6.952
- Prahova – minus 5.206
- Dolj – minus 3.833
- Teleorman – minus 3.487
- Bacău – minus 3.410
- Buzău – minus 3.371
- Argeș – minus 3.305
Diferența dintre oraș și sat
Datele arată că în Suceava bilanțul este diferit între urban și rural.
La nivel național, în 2024, sporul natural a fost negativ atât la oraș, cât și la sat:
- urban: minus 46.247 persoane
- rural: minus 42.181 persoane
În Suceava, situația a fost următoarea:
- urban: minus 373 persoane
- rural: plus 189 persoane
Asta înseamnă că orașele din județ au tras bilanțul în jos, în timp ce zona rurală a rămas ușor pe plus.
Totuși, acest lucru nu trebuie citit neapărat ca un semn de dezvoltare. Un număr mai mare de nașteri în mediul rural poate avea în spate și cauze mai complicate, precum sărăcia, lipsa educației sau accesul redus la servicii de planificare familială. Statistic, ruralul sucevean ține încă județul aproape de echilibru, dar asta nu înseamnă automat că vorbim despre o situație socială mai bună.
Cât trăiesc românii și cum stă Suceava
Datele INS arată că, în 2024, durata medie a vieții în România a fost de:
- 77,07 ani la total
- 73,47 ani la bărbați
- 80,69 ani la femei
În Suceava, valorile au fost ușor mai bune:
- 77,24 ani la total
- 73,75 ani la bărbați
- 80,91 ani la femei
Așadar, județul stă puțin mai bine decât media națională și la speranța de viață.
România continuă să piardă populație pe cale naturală, iar în 2024 declinul s-a accentuat din nou. În acest context, Suceava rămâne una dintre puținele zone ale țării care încă stau relativ bine în comparație cu media națională.
Chiar dacă județul a intrat ușor pe minus în 2024, rezultatul rămâne unul dintre cele mai bune din România. Diferența față de multe alte județe este clară, iar datele arată că Suceava rezistă mai bine decât majoritatea țării la capitolul declin natural al populației.
