Curtea de Apel Suceava l-a condamnat pe Constantin Ioachim Cercasov, fost Circasov, de 73 de ani, la 5 ani de închisoare pentru comiterea infracțiunii de șantaj.
Decizia este definitivă.
You might also like
Ioachim Constantin Cercasov a fost trimis judecat pentru infracţiuni grave, de înşelăciune, şantaj, fals în înscrisuri, inducerea în eroare o organelor judiciare și furt. Bărbatul este acuzat că a golit conturile mănăstirii, dar și că l-a șantajat pe starețul Mănăstirii Râșca, cel care i-a întins o mână de ajutor când a venit la lăcașul de cult.
În primă instanță, Cercasov a fost condamnat la 8 ani și 5 luni de închisoare, însă la apel a beneficiat de reducerea pedepsei din cauză că a intervenit prescripția penală în cazul majorității infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
Bărbatul a fost trimis în judecată până acum în alte cinci dosare penale, însă de fiecare dată a scăpat uşor, cel mult cu pedepse cu suspendare. Faptele au fost tot de înşelăciune, însă cu toate acestea bărbatul a căutat să stea cât mai aproape de biserică. El a obţinut, în 2010, titlul de diacon, de la Arhiepiscopia Tomisului. Anterior, în 2008, acesta s-a prezentat pentru prima dată la Mănăstirea Râşca, unde a cerut să fie primit pentru a se călugări.
Stareţul Mihail, principala victimă din acest dosar, l-a primit cu braţele deschise, dar „călugărul Chiril”, cum şi-a spus ulterior, i-a câștigat încrederea și a început să uneltească escrocheriile.
Aşa se face că a primit aprobarea de a reprezenta mănăstirea în faţa autorităţilor abilitate pentru a întocmi documentaţia şi a face demersuri pentru ridicarea aşezământului de bătrâni „Sf Ioan de la Râşca”. Folosindu-se de această calitate, Cercasov a început să facă solicitări privind aprobarea de finanţări, inclusiv la Secretariatul de Stat pentru Culte. Acestea din urmă aveau să rămână doar la nivel de tentativă de înşelăciune.
În calitate de împuternicit al mănăstirii, inculpatul a reuşit să determine mai multe persoane să-i cedeze folosinţa unor spaţii sau terenuri. O femeie i-a donat chiar un teren de 1.600 de metri pătrați, dar și sume de bani şi alimente, ca donaţie pentru Mănăstirea Râşca. Nici un bun nu a ajuns însă la mănăstire, arată anchetatorii.
Inculpatul a reuşit la un moment dat, arată anchetatorii, să pună mână pe trei foi semnate şi ştampilate în alb de stareţul de la Râşca, înscrisuri pe care ulterior le-a completat cu date nereale. Aşa a reuşit să ridice suma de 30.000 de lei, dintr-un cont bancar al mănăstirii.
Omul nu s-a oprit însă aici. El a început să îl șantajeze pe starețul mănăstirii, care acceptase anterior să-i facă un contract de muncă lui Cercasov, pe o firmă pe care o administrează. Contractul a fost unul formal, la solicitarea inculpatului, pentru a avea vechime în muncă. Ulterior, dat afară de la mănăstire, călugărul i-a cerut stareţului bani în contul salariului, pentru perioada în care a figurat ca angajat.
Starețul a acceptat să-i achite suma de 7.000 de lei, dar șantajul a continuat, iar omul şi-a dat seama că nu există alt soluţie decât să sesizeze poliţia despre acest caz.
Pe parcursul cercetărilor, starețul l-a iertat. În declaraţia dată în faţa procurorului de caz, acum câteva zile, stareţul Mănăstirii Râşca a arătat că, din motive religioase, nu formulează nici un fel de pretenţii de natură penală sau civilă faţă de acuzat.
