Ce se întâmplă când legea ajunge să lucreze împotriva celor pe care ar trebui să-i protejeze? În Suceava, un copil de doar 9 ani trăiește un coșmar legal și emoțional, în timp ce autoritățile asistă pasiv sau, mai grav, contribuie la traumă. Cazul său nu este doar despre un conflict între părinți, ci despre cum un sistem întreg poate ignora vocea unui minor și realitatea unui trecut violent.
La data de 24 iunie 2025, Raluca Andreea Cimpoiași și-a dus fiul de 9 ani la o nouă evaluare psihologică la sediul DGASPC Suceava, în urma mai multor plângeri formulate de fostul concubin, interlopul Cătălin Cimpoiași, zis „Cimpa”. Acesta a acuzat-o că l-ar împiedica să aibă o relație cu minorul. Cu toate acestea, psihologul din cadrul instituției i-a comunicat mamei că fiului îi este în continuare teamă de tatăl său și nu dorește sub nicio formă să-l vadă.
You might also like
Pe 26 iunie, executorul judecătoresc Ancuța Dumitraș s-a prezentat la domiciliul femeii și a informat-o că este obligată să-i facă bagajul copilului și să îl predea tatălui, pe 30 iunie 2025, ora 16.00, la sediul DGASPC. Menționăm că ora respectivă este chiar finalul programului instituției. Executorul i-ar fi transmis femeii că, dacă nu convinge copilul să accepte această măsură, riscă pierderea activităților zilnice ale acestuia: școală, antrenamente de fotbal etc., cu alte cuvinte, o formă de presiune psihologică asupra mamei și copilului.
La 27 iunie, mama i-a explicat copilului că este obligată să-l predea tatălui pentru o lună de zile. Reacția băiatului a fost una de panică și suferință: a început să plângă necontrolat și a refuzat categoric.
Pe 28 iunie, copilul a acuzat stare de rău fizic: febră, greață, vărsături. Probabil starea acestuia se datorează gândurilor care l-au măcinat, respectiv că va trebui să trăiască o lună de zile cu tatăl său împotriva voinței sale. Starea s-a agravat și, la data de 29 iunie, mama l-a dus de urgență la spital, unde a primit un diagnostic și tratament cu antibiotice pentru 10 zile. Nici măcar în ziua de 30 iunie, copilul nu și-a revenit, febra atingând 39,5°C. Până și astăzi, 1 iulie 2025, după patru zile de la aflarea veștii, copilul nu este într-o stare buna. Febra ba îl lasă câteva ore, ba crește și trece de 39 de grade. De exemplu, astăzi temperatura băiețelului a ajuns la 39,6.
În ciuda acestui context alarmant, executorul i-a transmis mamei că amână predarea doar 3 zile. Adică, indiferent de starea copilului, după această perioadă este obligată să-l scoată cu forța din casă și să-l dea tatălui.
În paralel, pe 27 iunie, Raluca Andreea s-a prezentat din nou la DGASPC pentru a solicita urgent raportul psihologic, care ar putea influența decizia legală. Deși angajații DGASPC i-au promis că raportul va fi finalizat și înmânat până luni, 30 iunie, în ziua respectivă au refuzat să i-l ofere, afirmând că „au lucruri mai importante de făcut” și că raportul va fi emis în 30 de zile. Asta deși documentul este esențial pentru a arăta dacă minorul poate sau nu să petreacă timp cu tatăl său, fără a fi afectat emoțional.
Copilul a fost audiat de mai multe ori, atât de DGASPC, cât și de instanță. De fiecare dată, acesta a transmis fără ezitare că îi este frică de tatăl său. Starea de frică este generată și de faptul că minorul a fost prezent în unele momente în care tatăl său a agresat-o pe mama sa, dar și când bunicul copilului a fost atacat în public de același individ.
„Legea”, transformată în armă de terorizare a propriei familii
Situația descrisă ridică semne serioase de întrebare și evidențiază un dezechilibru periculos între litera legii și protejarea reală a interesului superior al copilului. Faptul că Cătălin Cimpoiași, un individ cu istoric infracțional și de violență domestică, reușește să folosească pârghii legale precum un executor judecătoresc și chiar Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava pentru a exercita presiune asupra fostei concubine și copilului lor este o dovadă clară că sistemul poate fi manipulat — și, mai grav, folosit în mod abuziv.
Când instituții care ar trebui să sprijine victimele devin instrumente ale agresorului, avem o problemă structurală. Adevărata problemă nu este doar „cine are acte” sau „ce spune instanța”, ci faptul că sistemul ignoră vocea unui copil și semnalele clare de pericol psihologic.
În orice stat de drept sănătos, interesul superior al copilului este fundamental. Iar aici, acel interes este călcat în picioare, cu complicitatea pasivă sau birocratică a unor instituții.
Pe scurt: da, Cătălin Cimpoiași folosește aceste pârghii legale ca pe un nou tip de abuz – legalizat și mascat sub forme oficiale. Este un exemplu clar de cum un agresor poate reintra în viața unei victime sub acoperirea aparentă a legii.
Ce se întâmplă, în esență
-
Un copil traumatizat, care exprimă constant frica față de tatăl său, nu este ascultat de către autoritățile care ar trebui să-l protejeze.
-
DGASPC Suceava întârzie voit un raport esențial, în ciuda situației medicale și psihologice evidente. Asta nu e doar neglijență birocratică, ci poate avea consecințe directe asupra sănătății mintale și fizice a copilului.
-
Un executor judecătoresc acționează mecanic, amenințând mama cu sancțiuni și forțând un transfer de custodie temporară împotriva voinței exprimate și dovedite a copilului, în plin episod medical.
-
Tot acest lanț de acțiuni îl favorizează pe tată, care, în ciuda trecutului și a temerilor documentate ale copilului, se folosește de sistem pentru a-și impune autoritatea și a pedepsi fosta parteneră și copilul.
Are bani pentru avocat și executor, dar nu pentru propriul copil
Pe lângă presiunea emoțională și legală pe care o exercită asupra fostei concubine și asupra fiului său, Cătălin Cimpoiași nu și-a respectat nici măcar obligația legală de a plăti pensia alimentară stabilită de instanță. Deși ar fi trebuit să contribuie lunar cu vreo 500 de lei, acesta a achitat (mai exact mama sa), în ultimii doi ani, doar 5.490 de lei, în condițiile în care ar fi trebuit să achite în jur de 25.000 de lei în total. Nici suma de 3.000 de lei reprezentând cheltuielile de judecată ale fostei soții nu a achitat-o.
Cu toate acestea, „Cimpa” pare să-și permită onorariile unui avocat și plata unui executor judecătoresc, pe care îl folosește acum pentru a forța predarea copilului în perioada vacanței. Conform legii, dacă minorul s-ar afla în grija lui pentru o lună, mama copilului ar trebui să îi achite lui o sumă proporțională – ceea ce ridică suspiciuni că miza reală ar putea fi una financiară.
Cu alte cuvinte, un tată care nu contribuie financiar la creșterea propriului copil ar putea încerca, prin mecanisme legale, să obțină el bani de la mama acestuia, forțând o predare în ciuda voinței și stării medicale a minorului.
”Tată” doar când îi convine. Aproape 2 ani, copilul a fost ”fără tată” în acte
În primii doi ani de viață, copilul nu avea trecut în acte numele tatălui, pentru că Cătălin Cimpoiași a refuzat să-l recunoască oficial. Rubrica „tată” din certificatul de naștere era goală în acea perioadă.
Același bărbat care a ignorat existența copilului în primii ani de viață, câțiva ani mai târziu a refuzat să îi mai plătească pensia alimentară copilului, iar acum vrea să petreacă timp cu copilul.
Un alt aspect important care nu poate fi ignorat este faptul că Cătălin Cimpoiași este în prezent judecat în două dosare penale: un dosar privind infracțiuni legate de droguri și un alt dosar în care este acuzat că și-a agresat fizic fostul socru, bunicul copilului.
Este posibil ca interlopul să urmărească crearea unei aparențe de stabilitate familială și să încerce să evite o eventuală condamnare cu executare, argumentând că are în grijă un copil minor. O astfel de strategie ar putea fi folosită în instanță pentru a cere o pedeapsă mai blândă sau chiar suspendarea executării.
Cu alte cuvinte, în loc să-și asume responsabilitatea pentru faptele sale, Cătălin Cimpoiași ar putea încerca să se salveze pe spinarea propriului copil, forțându-l într-un rol de „scut legal” împotriva închisorii.
Cine este ”Cimpa”
Cătălin Cimpoiași, cunoscut în Suceava drept „Cimpa”, este un fost deținut și fondator al așa-numitei „Școli de Șmecheri de la Albina”, un nucleu informal cu influență infracțională asupra tinerilor din municipiul Suceava.
A revenit din închisoare în primăvara anului 2025 și, în scurt timp, a fost acuzat că intimidează personalul și elevii de la Școala Gimnazială „Ion Creangă” din Suceava, acolo unde învață chiar fiul său. După mai multe apariții neanunțate la poarta școlii, Judecătoria Suceava a emis un ordin de protecție pe 6 luni, prin care i s-a interzis să se apropie de copil și de mama acestuia. Ulterior, însă, Tribunalul Suceava a anulat ordinul, lăsând femeia și copilul fără protecție, în ciuda fricii evidente resimțite de minor.
Articolul complet despre întoarcerea lui „Cimpa” în comunitate, impactul asupra școlii și a propriei familii poate fi citit aici.
