La data de 14 aprilie 2025, Judecătoria Suceava a admis cererea privind emiterea ordinului de protecţie formulată de reclamanţii Raluca Andreea Cimpoiaşi şi L.Ş.C., prin reprezentant legal Raluca Andreea Cimpoiaşi în contradictoriu cu pârâtul Cătălin Cimpoiaşi, zis ”Cimpa”.
Astfel, pârâtul a fost obligat să păstreze o distanţă minimă de 50 metri faţă de reclamantă şi faţă de minor, cât și față de reședința victimei, de domiciliul celor doi și de unitatea de învățământ a minorului.
Pârâtului i s-a interzis orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod cu reclamanta şi cu minorul.
Cătălin Cimpoiași a fost obligat să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere pe durata de valabilitate a ordinului de protecție.
Pârâtul-agresor a fost obligat la consiliere psihologică, dat fiind comportamentul său agresiv şi imprevizibil. Având în vedere comportamentul pârâtului, de violență în familie, urmând a fi întocmit un raport privind participarea la ședințele de consiliere psihologică de către psihologul desemnat și înaintat instanței de judecată.
Judecătoria Suceava a stabilit termenul de șase luni pentru acest ordin de protecție.
În ziua în care Judecătoria Suceava a dispus măsura menționată, pârâtul a făcut apel. Cu această ocazie, la data de 28 mai 2025, o judecătoare de la Tribunalul Suceava a dispus ridicarea măsurii, considerând că nu există probe suficiente pentru a justifica existența unei stări de pericol iminent.
Decizia acesteia a fost definitivă.
Motivarea deciziei Judecătoriei Suceava, care a considerat că pârâtul trebuie să stea departe de reclamanți
În motivarea cererii către Judecătoria Suceava, s-a arătat că la data de 9 aprilie 2025, orele 14.45, la Poliția Municipiului Suceava s-a prezentat Raluca Andreea Cimpoiași, ocazie cu care a sesizat faptul că la aceeași dată, orele 10.00, a fost informată de către reprezentanții unității de învățământ unde studiază fiul său, respectiv Școala Gimnazială ”Ion Creangă” Suceava, despre faptul că fostul soț Cătălin Cimpoiași s-a prezentat în timpul pauzei, solicitând să aibă legături cu fiul său. Cu acest prilej a manifestat un comportament intimidant și a creat disconfort la nivelul unității de învățământ.
Urmare verificărilor efectuate de organele de poliţie, a fost emis ordinul de protecţie provizoriu la data de 9 aprilie 2025 împotriva pârâtului, începând cu data de 9 aprilie 2025, ora 19.00, pe o perioadă de 5 zile, până la 14 aprilie 2025, ora 19.00. Ordinul de protecţie provizoriu a fost confirmat prin rezoluţie de către procuror şi înaintat instanţei în vederea emiterii ordinului de protecţie.
S-a mai arătat că, printr-o sentință din data de 3 februarie 2023 emisă, de Judecătoria Suceava, s-a încuviințat ca exercitarea autorității părintești asupra minorului să fie realizată în comun, de ambii părinți, s-a stabilit domiciliul minorului la domiciliul mamei și un program de vizită pentru tatăl acestuia. În perioada februarie-aprilie a acestui an, Cătălin Cimpoiași s-a prezentat în mai multe rânduri la Școala Gimnazială ”Ion Creangă” Suceava, unde învață fiul său, în afara programului de vizită stabilit pe cale judecătorească, insistând să petreacă timp cu minorul.
Raluca Andreea Cimpoiași a formulat plângere penală față de Cătălin Cimpoiași cu privire la săvârșirea infracțiunii de nerespectare a măsurilor privind încredințarea minorului. De asemenea, femeia a menționat, în nume propriu și în calitate de reprezentant a fiului său, faptul că prin vizitele inopinate ale individului la școala pe care o frecventează fiul său, în contextul antecedentelor penale ale sus-numitului creează acesteia și fiului o stare permanentă de teamă și stres, aspecte rezultate din înscrisurile atașate, precum și din procesele verbale întocmite ca urmare a discuțiilor purtate cu angajații unității de învățământ, tensiuni care s-au resimțit și de către cadrele didactice.
S-a mai arătat că anterior evenimentului care a condus la emiterea ordinului de protecție provizoriu emis de lucrătorii de poliție din cadrul Poliției Municipiului Suceava, la nivelul subunității de poliție s-au înregistrat mai multe dosare penale:
- pentru violență în familie – 12 octombrie 2017 (persoana vătămată Raluca Andreea Cimpoiași, persoana reclamată Cătălin Cimpoiași) – dosarul a fost clasat la data de 11 decembrie 2017;
- pentru violență în familie – 31 decembrie 2019 (persoana vătămată Raluca Andreea Cimpoiași, persoana reclamată Cătălin Cimpoiași) – dosarul a fost clasat la data de 25 februarie 2020;
- pentru violență în familie – 28 ianuarie 2020 (persoana vătămată Raluca Andreea Cimpoiași, persoana reclamată Cătălin Cimpoiași) – dosarul a fost clasat la data de 2 martie 2020;
- pentru abandon de familie – 27 octombrie 2023 (persoana vătămată L.Ș.C., persoana reclamată Cătălin Cimpoiași) – dosarul a fost clasat la data de 13 august 2024;
- pentru lovire sau alte violențe – 19 ianuarie 2024 (persoana vătămată Raluca Andreea Cimpoiași, persoana reclamată Cătălin Cimpoiași) – dosarul se află în lucru la Secția de Poliție Burdujeni;
- pentru nerespectarea măsurilor privind nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului – 25 ianuarie 2024 (persoana vătămată Raluca Andreea Cimpoiași și L.Ș.C., persoana reclamată Cătălin Cimpoiași) – dosarul a fost clasat la data de 5 februarie 2025;
- pentru nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului – 9 aprilie 2025 (persoana vătămată Raluca Andreea Cimpoiași și L.Ș.C., persoana reclamată Cătălin Cimpoiași) – dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, în vederea atribuirii numărului unic.
La termenul din data de 10 aprilie 2025, instanţa a încuviinţat şi a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba cu interogatoriul reclamantei, proba interogatoriul pârâtului, precum şi proba cu înregistrarea depusă la dosarul cauzei de către pârât.
La termenul de judecată din data de 10 aprilie 2025, reclamanta a solicitat obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.
Totodată, în cauză s-a încuviințat audierea minorului, cu participarea unui psiholog, fiind stabilit termen pentru ascultarea minorului în Camera de Consiliu la data de 14 aprilie 2025, ora 9.00. La dosarul cauzei a fost atașat procesul-verbal întocmit cu ocazia audierii minorului și raportul de constatare. La termenul de judecată din data de 14 aprilie 2025, instanța a încuviințat proba cu înregistrările pe suport CD depuse de pârât.
Judecătoria Suceava a considerat că, în cauză, părţile intră în categoria persoanelor prevăzute de art. 5 din Legea nr. 217/2003, acestea fiind foşti soţi.
”Instanţa apreciază că, în cadrul procedurii de emitere a unui ordin de protecţie, este necesar să se stabilească dacă există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că au existat acte de violenţă, exercitate de către pârât, astfel cum sunt definite de lege, indiferent de natura acestora, fizică, verbală, psihologică sau sexuală. Față de aceste dispoziţii legale, raportat la ansamblul probator al cauzei, instanţa constată că în cauză s-a făcut dovada existenţe unor violenţe, care au fost exercitate asupra reclamantei, de natură să pună în pericol viaţa, integritatea sau libertatea victimei, fiind evidenţiată o stare de pericol care planează asupra acesteia. Probele administrate pe parcursul cercetării judecătorești – înscrisuri, interogatoriul reclamantei confirmă dincolo de orice îndoială rezonabilă existența unor acte de violență verbală şi psihologică exercitate asupra reclamantei. Aceste violenţe verbale şi psihologice precizate de reclamantă au fost confirmate şi de către minor pe parcursul ascultării acestuia. Acesta în mod repetat a afirmat că îi este frică de pârât şi că nu vrea să se întâlnească cu el având în vedere comportamentul acestuia din trecut caracterizat de agresivitatea pârâtului atât faţă de reclamantă cât şi faţă de bunicii minorului. Instanţa mai are în vedere şi faptul că la dosarul cauzei a fost depusă o evaluare psihologică a minorului efectuată la data de 30 ianuarie 2024 de către DGASPC Suceava, din care reiese aceeaşi frică a minorului faţă de pârât şi acelaşi refuz de a interacţiona cu tatăl său. Tot în cadrul acestui raport s-a consemnat că minorul a fost prezent când pârâtul a agresat-o pe mama minorului (reclamanta în prezenta cauză) cât şi pe bunicul acestuia. Starea de temere a minorului este confirmată şi de declaraţia depusă la dosar a directorului Şcolii ”Ion Creangă” Suceava cât şi de declaraţia învăţătoarei minorului, care menţionează că atunci când minorul i-a auzit vocea tatălui, deşi pârâtul se afla pe hol, minorul s-a ascuns sub bancă. Violențele exercitate asupra unor membri de familie trebuie reprimate prin mijloace specifice statutului de drept, mai ales dacă, acestea subzistă pentru o perioadă mai lungă de timp și nu există alte mijloace de reprimare ale acestora. Instanţa reţine şi că actele de violenţă au fost exercitate în faţa minorului, fapt ce îi poate primejdui acestuia dezvoltarea fizică şi psihică. În condiţiile în care probatoriul administrat a confirmat că pârâtul are o fire agresivă, că are manifestări imprevizibile de violenţă, că acesta o agresează verbal şi psihic pe reclamantă dar şi pe minor, iar aceste manifestări sunt de natură să îi producă o reală temere reclamantei cât şi minorului, instanţa consideră că, pentru protejarea reclamantei şi a minorului, prin asigurarea unui confort fizic şi psihic, şi înlăturarea oricărei stări de pericol ce ar putea veni din partea pârâtului, este necesară limitarea drepturilor pârâtului prin instituirea unor măsuri de protecţie. Riscul de violență este existent și actual prin prisma relațiilor dintre părți, dar și în vederea evitării unei posibil act de răzbunare din partea pârâtului. Apreciem că, aceste măsuri combinate vor fi de natură să diminueze starea de pericol și să reprezinte un avertisment serios pentru pârât”, se arată în motivarea deciziei Judecătoriei Suceava.
Motivarea judecătoarei de la Tribunalul Suceava, care a dispus ridicarea măsurii ordinului de protecție cu ocazia apelului pârâtului
Împotriva sentinței Judecătoriei Suceava, pârâtul a declarat apel, prin avocatul ales, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Examinând piesele dosarului prin prisma apelului declarat în cauză şi a considerentelor sentinţei civile apelate, tribunalul reţine următoarele:
”Apelantul a criticat hotărârea primei instanţe pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie, fără a indica însă, în mod concret motivele de apel, astfel încât, tribunalul, va analiza apelul prin prisma dispoziţiilor art. 476 alin.2 C.P.Civ, respectiv numai în baza celor invocate la prima instanţă.
Analizând considerentele sentinţei apelate, constată tribunalul că prima instanţă a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile pentru emiterea unui ordin de protecţie, dat fiind faptul că în cauză s-ar fi făcut dovada existenţei unor violenţe, care au fost exercitate asupra reclamantei şi minorului, fără a indica în mod expres însă care sunt acele violenţe verbale şi psihologice, rezumându-se a analiza mai degrabă prin prisma probatoriului, situaţia minorului.
Potrivit dispoziţiilor art. 249 din Codul de procedură civilă, cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege. Astfel, tribunalul constată că, potrivit dispoziţiilor din Codul de procedură civilă amintite, sarcina probei pentru dovedirea îndeplinirii condiţiilor necesare pentru emiterea unui ordin de protecţie aparţine celui ce a sesizat instanţa. Or, raportat la probele administrate în cauza dedusă judecăţii, tribunalul apreciază că nu au fost probate condiţiile cumulative prevăzute de Legea nr. 217/2003 şi enumerate de prima instanţă, pentru a se dispune instituirea măsurilor solicitate. Astfel, în ceea ce o priveşte pe reclamantă, reține tribunalul ca neprobată existența unei stări de pericol iminent în privința vieții, integrității fizice sau psihice a reclamantei, aceasta fiind cea care a declarat cu ocazia interogatoriului, că pârâtul nu a ameninţat-o. Faptul că apelantul are antecedente penale, nu poate duce la admiterea unei astfel de acţiuni, fiind necesar a se face dovada existenţei unor indicii temeinice din care să rezulte presupunerea rezonabilă că au existat acte de violenţă exercitate de pârât, indiferent de natura acestora. În ceea ce priveşte măsurile dispuse asupra minorului, reţine prima instanţă declaraţiile acestuia date în şedinţa camerei de consiliu cu ocazia ascultării, respectiv că îi este frică de pârât şi că nu vrea să se întâlnească cu el având în vedere agresivitatea tatălui din trecut, faţă de reclamantă cât şi faţă de bunicii săi. Frica minorului ar fi confirmată şi de raportul efectuat de DGASPC Suceava şi de declaraţiile depuse la dosar de directorul şcolii şi a învăţătoarei minorului.
Analizând procesul verbal încheiat la data de 14.04.2025, tribunalul reţine că minorul este supărat pe tatăl său pentru modalitatea în care se comportă cu cei din jurul său, îi este frică de el dar arată de asemenea că nu l-a certat şi nici nu crede că l-ar lovi, aspecte care infirmă starea de pericol reţinută prin hotărârea apelată.
Faptul că prima instanţă reţine că violenţele exercitate au fost exercitate în faţa minorului, sunt aspecte care nu au fost confirmate şi susţinute de probele din dosar, iar dacă au fost avute în vedere violențele din trecut ale apelantului, acestea nu pot fi avute în vedere pentru soluţionarea prezentei cauze. Practic, din toate probele administrare în cauză şi dat fiind refuzul minorului de a-şi vedea tatăl şi a interacţiona cu el, refuz exprimat şi în faţa instanţei cu ocazia ascultării, reţine tribunalul că între părţi se confirmă o stare conflictuală, generată de încercarea pârâtului de a-şi exercita dreptul de a avea legături personale cu minorul şi de a petrece timp cu acesta.
Sub acest aspect, reţine tribunalul că părţile ar trebui să colaboreze şi să încerce pe cât posibil, ca faptele lor să nu aibă un impact negativ asupra minorului. Aşadar, tribunalul constată că între părţi există o stare conflictuală însă din analiza probelor administrate în cauză nu se poate reţine că pârâtul a exercitat faţă de minor acte de violenţă fizică ori psihică de natură să creeze o stare de pericol pentru acesta, care să îi pericliteze viaţa, integritatea corporală sau psihică ori libertatea. Or, admisibilitatea cererii privind emiterea unui ordin de protecţie, cu rezultatul luării unor măsuri restrictive de drepturi în privinţa pârâtului, este condiţionată de probarea în cauză a unei stări actuale de pericol asupra vieţii, integrităţii fizice sau psihice ori libertăţii minorului cauzate printr-un act de violenţă din partea pârâtului şi nu a unei stări de tensiune ce există între părinţi, generate de încercarea pârâtului de a avea legături personale cu minorul.
Tribunalul reţine că, într-adevăr, nu este lipsit de importanţă contextul factual în care s-a petrecut incidentul din data de 9 aprilie 2025, care nu l-a vizat direct pe minor sau pe reclamantă, însă emiterea unui ordin de protecţie trebuie să fie justificată de necesitatea de a înlătura, de îndată, expunerea victimei la un tratament agresiv manifestat de o altă persoană, aspect nedovedit.
Pe cale de consecinţă, întrucât în cauză nu au fost probate condiţiile necesare pentru emiterea unui ordin de protecţie, tribunalul va admite apelul declarat de apelant împotriva sentinţei civile din data de 14.04.2025 pronunţată de Judecătoria Suceava, pe care o va schimba în parte în sensul că va respinge, ca neîntemeiată, cererea având ca obiect ordin de protecţie, urmând a menţine dispoziţiile sentinţei referitoare la onorariile avocaţilor din oficiu.”
Decizia Judecătoriei Suceava, privind programul de vizită al pârâtului, rămasă definitivă:
În ceea ce privește situația familială, reamintim că la data de 3 februarie 2023, Judecătoria Suceava a admis cererea de divorț formulată de Raluca Andreea Cimpoiași împotriva lui Cătălin Cimpoiași, dispunând desfacerea căsătoriei înregistrate la 1 martie 2017 la Primăria Municipiului Suceava, din culpa exclusivă a pârâtului.
Menționăm faptul că data de 9 aprilie 2025 a picat într-o zi de miercuri, zi de școală, nu de vacanță.
La data de 3 februarie 2023, Judecătoria Suceava a admis acțiunea formulată de Raluca Andreea Cimpoiași în contradictoriu cu pârâtul Cătălin Cimpoiași privind desfacerea căsătoria părţilor la data de 1 martie 2017 şi înregistrată în Registrul Stării Civile al Primăriei Municipiului Suceava, din culpa pârâtului.
„Încuviinţează exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorului L.Ș.C., în comun, de către ambii părinţi. Stabileşte domiciliul minorului la domiciliul mamei. Obligă pârâtul-reclamant, în calitate de tată, la plata unei contribuţii lunare de întreţinere în favoarea minorului, în cuantum 1/4 din veniturile nete realizate lunar, dar nu mai puţin de 1/4 din venitul minim net pe economie lunar, începând cu data de 29 ianuarie 2021 până la majoratul minorului. Încuviinţează ca pârâtul-reclamant să aibă legături personale cu minorul astfel:
1. În primul şi al treilea weekend din fiecare lună, începând de sâmbătă ora 10.00 şi până duminică ora 18.00, cu preluarea minorului de la domiciliul mamei de către tată, urmând ca acesta să-l aducă înapoi la terminarea programului de vizită
2. Prima jumătate a vacanţei de vară, cu preluarea minorului de la domiciliul mamei de către tată, urmând ca acesta să-l aducă înapoi la terminarea programului de vizită
3. Prima jumătate a vacanţei de primăvară, cu preluarea minorului de la domiciliul mamei de către tată, urmând ca acesta să-l aducă înapoi la terminarea programului de vizită
4. În vacanţa de iarnă, în perioada 22.12-27.12 în anii impari, iar in anii pari, în perioada 28.12-03.01, cu preluarea minorului de la domiciliul mamei de către tată, urmând ca acesta să-l aducă înapoi la terminarea programului de vizită.”
Școala împărțită în două – cadre didactice speriate, director care pune imaginea școlii mai presus decât siguranța și liniștea elevilor și colegilor săi
Un cadru didactic al Școlii Gimnaziale „Ion Creangă” din Suceava a relatat că, la data de 9 aprilie 2025, Cătălin Cimpoiași a pătruns în incinta unității de învățământ, ignorând indicațiile gardianului care i-a comunicat că accesul îi este interzis. Cimpoiași ar fi trecut nepăsător pe lângă agentul de pază. În timp ce se deplasa prin școală, pârâtul ar fi afirmat că dorește să discute cu directorul și ar fi strigat pe holurile instituției.
Minorul L.Ș.C., fiul acestuia, i-ar fi recunoscut vocea de pe hol, iar prima sa reacție a fost să se ascundă sub bancă. Cătălin Cimpoiași nu a ajuns până la clasa copilului său, fiind oprit și convins să părăsească școala de către reprezentanții unității de învățământ. Cadrul didactic prezent în clasă a observat reacția copilului și l-a întrebat ce s-a întâmplat. Minorul, vizibil afectat, ar fi întrebat dacă, în eventualitatea în care tatăl său va reveni, ar putea să se ascundă în spatele dulapului pentru a nu fi găsit.
Copilul, în vârstă de 9 ani, este remarcat de cadrele didactice pentru performanțele sale școlare, fiind olimpic la limba română, matematică, sport și dans.
Totodată, cotidianul „Știrea Sucevei” a aflat că în vara anului trecut a avut loc un incident suspect. Mai mulți elevi s-au plâns cadrelor didactice că un elev de clasa a VIII-a obișnuia să-l urmărească pe minorul L.Ș.C. și pe alți colegi. La un moment dat, un elev a indicat unui profesor cine este respectivul adolescent, însă acesta ar fi fugit imediat și s-a pierdut printre ceilalți copii. Într-o altă situație, elevul de clasa a VIII-a s-a oprit în fața ușii clasei lui L.Ș.C. și l-a chemat până la ușă. Întrebat de cadrul didactic ce dorește, tânărul ar fi spus că are o scrisoare pentru L.Ș.C. din partea tatălui său aflat în penitenciar.
În mediul elevilor, acest adolescent este cunoscut sub porecla de „Porc” și este bănuit că ar fi implicat în distribuția de substanțe interzise.
Contactat de cotidianul ”Știrea Sucevei”, directorul adjunct Ionuț Beligan, despre care am înțeles că a discutat cu Cătălin Cimpoiași la data de 9 aprilie 2025, cu ocazia vizitei inopinate a interlopului, ne-a spus că nu a avut niciodată probleme cu acesta și a negat că bărbatul ar fi deranjat pe cineva în școală. De asemenea, acesta a negat că vreun angajat al școlii ar fi avut vreo obiecție cu privire la vizitele lui Cătălin Cimpoiași.
Culmea este că, la data de 5 mai 2025, Școala Gimnazială ”Ion Creangă” a răspuns unei solicitări din partea DGASPC Suceava, Serviciul Intervenție în Regim de Urgență în Domeniul Asistenței Sociale, prin care unitatea de învățământ arată câteva nemulțumiri la adresa lui Cătălin Cimpoiași.
”Cadrele didactice au observat că acestuia (n.r. – minorul) îi este frică de tatăl său și se ascunde sub bancă la vizitele spontane ale tatălui la școală. În ceea ce privește relația tatălui cu școala, acesta nu respectă regulamentul școlar, în mod special programul de consiliere al părinților, dorind să impună propriile reguli și să-și viziteze copilul în clasă după bunul său plac, comportament care nu este permis de regulamentul școlar”, se arată în răspunsul Școlii Gimnaziale ”Ion Creangă” către DGASPC Suceava.
Când pot părinții să intre în școala unde învață copiii lor?
Părinții pot intra în școli doar în anumite situații reglementate de Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023 și de regulamentele interne ale unităților de învățământ. Accesul este permis pentru discuții programate cu profesorii sau conducerea, participarea la activități comune, depunerea documentelor, participarea la evenimente organizate de școală sau de asociațiile de părinți și în alte cazuri speciale prevăzute de regulament. Intrarea părinților trebuie să respecte proceduri stricte, precum verificarea identității și înregistrarea vizitatorilor, pentru a proteja mediul educațional și a asigura siguranța elevilor și a personalului.
DGASPC Suceava, despre evaluarea psihologică a minorului și frica pe care o poartă față de tatăl său
Raluca Andreea Cimpoiași a solicitat în anul 2024, către DGASPC Suceava, evaluarea psihologică a fiului său minor. Cu această ocazie, DGAPSC Suceava i-a transmis că minorul a răspuns la întrebările care i-au fost adresate și s-a implicat în mod adecvat în rezolvarea sarcinilor primite. De asemenea, i s-a comunicat femeii că fiul său nu are probleme la capitolele: comportament psihomotor și comportament cognitiv și limbaj.
În ceea ce privește climatul familial și percepția situației, DGASPC Suceava a transmis următoarele:
”În timpul evaluării, minorul declară că are o relație foarte bună cu mama și cu bunicii materni, persoane cu care petrece cel mai mult timp.
Se observă că minorul este atașat de mamă, prin comportamentul pe care îl adoptă în prezența ei. Relația cu tatăl nu a fost evaluată deoarece minorul nu a dorit prezența acestuia.
Din spusele minorului, tatăl a fost în mai multe rânduri: ‹rău cu mama și am văzut când l-a bătut pe bunicu›. În urma celor afirmate minorul a început să plângă și a declarat că îi este frică de tata că poate o să-l lovească și pe el. Din discuțiile cu minorul, reiese că tatăl nu l-a lovit niciodată pe acesta, dar îi este frică că ar putea să se întâmple, datorită evenimentelor dintre părinți, la care a participat și minorul.
La momentul evaluării minorul și-a exprimat dorința de a nu se întâlni cu tatăl, deoarece: ‹face scandal și vorbește urât cu mama›.”
Interlopul a solicitat școlii și DGASPC să-l consilieze psihopedagocic pe fiul său și să-l evalueze psihologic
În luna martie 2025, Cătălin Cimpoiași a formulat o solicitare către Școala Gimnazială ”Ion Creangă” Suceava și DGASPC Suceava pentru inițierea de urgență a unui proces de consiliere psihologică și evaluarea psihoemoțională a fiului său.
”În urma unei vizite recente la școală, directorul unității a relatat că fiul meu ar fi afirmat că ‹îi este frică de tatăl său›, motiv pentru care a refuzat să îl vadă. Menționez că în acel moment intenționam doar să schimb câteva vorbe cu el, pe durata unei pauze, în cadrul legal permis de custodia comună.
Această afirmație este fără precedent și complet ruptă de realitate: în întreaga lui viață, copilul nu a avut niciodată vreo interacțiune negativă cu mine, nu am manifestat comportamente agresive și am întreținut o relație pozitivă, constantă, cu el până la momentul în care am fost privat de libertate.
În ultimii trei ani, deși am lipsit temporar din viața sa din motive obiective, am păstrat o legătură constantă cu fiul meu prin prezența la antrenamentele sale de fotbal, unde relația noastră s-a desfășurat într-un mod firesc și apropiat, fără nicio manifestare de teamă sau anxietate din partea lui”, a transmis Cătălin Cimpoiași către Școala Gimnazială și DGASPC.
Mai jos vă punem la dispoziție câteva filmări în care se poate observa atitudinea bărbatului, modul cum comunică cu fosta soție și nepăsarea cu care intră pe terenul de sport în timpul antrenamentului copiilor. De asemenea, în filmările realizate cu o săptămână înainte ca acesta să fie condamnat definitiv la închisoare, se poate observa și cum s-a desfășurat relația în ”mod firesc și apropiat, fără nicio manifestare de teamă sau anxietate din partea lui (n.r. – copilului)”.
Filmarea următoare a fost realizată în toamna anului 2023, când tatăl Ralucăi a fost agresat fizic de către Cătălin Cimpoiași, sub ochii copilului. Pentru acel eveniment există un proces pe rol.
”Școala de Șmecheri de la Albina”, spaima sucevenilor
Localnicii din Suceava sunt speriați de Cătălin Cimpoiași și de „Școala de Șmecheri de la Albina”, fondată de acesta, întrucât, potrivit zvonurilor locale și mărturiilor unor victime care i-au recunoscut pe făptași — deși polițiștii nu —, elevii acestei „școli” se răzbună pe cei care le încurcă „combinațiile”, incendiind uși și garaje, spărgând geamuri, vandalizând mașini și mâzgălind pereții cu mesaje de amenințare și intimidare. Aceștia scapă adesea nepedepsiți, dosarele rămânând cu autor necunoscut, deoarece acționează purtând mănuși, cagule și glugi, încercând astfel să-și ascundă identitatea și să nu lase amprente. Aceste metode par a fi sugerate de relațiile pe care le au în cadrul IPJ Suceava, ceea ce le-ar permite să desfășoare activități infracționale fără a fi trași la răspundere.
You might also like
Chiar dacă camerele de supraveghere îi surprind comițând fapte ilegale, polițiștii invocă imposibilitatea de a le dovedi identitatea, deși persoanele mascate puteau fi recunoscute cu ușurință după constituția fizică, mers sau vestimentație.
Amintim că, Cătălin Cimpoiași a fost eliberat din închisoare în acest an, după ce a fost condamnat pentru că, împreună cu fiul său major și un complice, a agresat violent un bărbat în centrul Sucevei.
De asemenea, este bine cunoscut în oraș faptul că, în trecut, în apartamentul lui ”Cimpa” un tânăr a fost sechestrat, bătut cu telescopul și torturat strângându-i-se degetele cu un patent.
La acea vreme, magistrații Judecătoriei Suceava au dispus confiscarea de la Cătălin Cimpoiași a unui baston telescopic, a unui patent și a unei șurubelnițe cu mâner negru, precum și a trei cartușe cu bilă, calibru 9 mm. Totuși, instanța a decis restituirea către inculpat a unei cagule, a unui dispozitiv cu electroșocuri, a două bâte de baseball, a două săbii de panoplie, a unei alte șurubelnițe, a opt telefoane mobile, a unui aparat foto, a unui laptop și a unei camere de filmat — bunuri ridicate în urma percheziției efectuate la locuința acestuia.
”Cimpa”, interlopul fiu de polițiști
Un aspect important, semnalat public de jurnalistul Dinu Zară în urmă cu mai bine de 10 ani, este că interlopul Cătălin Cimpoiași este fiul unei foste secretare de la Inspectoratul de Poliție Județean Suceava, care, după despărțirea de tatăl natural al acestuia, s-a căsătorit cu comisarul-șef Ion Mihalache (fost șef al Serviciului de Investigații Criminale), în prezent pensionar.
Dacă există vreo legătură între polițiștii pensionari — comisarii din cadrul IPJ Suceava care se fălesc cu diverse distincții obținute prin elucidarea unor mici furturi — comisarii DGA Suceava (Direcția Generală Anticorupție) și procurorii DIICOT, este puțin probabil ca autoritățile din județ să o investigheze prea curând, mai ales câtă vreme foștii colegi ai comisarului-șef Ion Mihalache continuă să ocupe funcții importante în astfel de instituții.
Jr, ai toată viața înainte. Alegerea îți aparține dacă vrei să calci pe niște urme care duc în mlaștină sau să o iei pe un drum curat și solid. Mai periculoși decât dușmanii sunt cei care știu să te manipuleze fără să-ți dai seama. E ușor să ajungi cunoscut, dar contează enorm pentru ce ajungi cunoscut.
