La data de 12 decembrie 2022, în jurul orei 15.50, Lilian Avram (42 de ani), zis ”Giuliano”, din municipiul Rădăuți, a fost încarcerat în Penitenciarul Botoșani.
Față de acesta Judecătoria Rădăuți a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii din data de 6 ianuarie 2020 prin care bărbatul a fost condamnat la o pedeapsă de doi ani și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „înșelăciune în formă continuată” (nouă acte materiale). Mai exact, în perioada 2009 – 2012, la diferite intervale de timp, împreună cu mai multe persoane, individul a indus în eroare sau a încercat să inducă în eroare societăți de asigurări, înscenând accidente rutiere pentru obținerea de despăgubiri.
You might also like
”Giuliano” s-a sustras punerii în aplicare a mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea, motiv pentru care a fost dispusă darea în urmărire la nivel național și internațional. Acesta a fost arestat în Ucraina, iar la data de 12 decembrie 2022 a fost extrădat, fiind preluat de polițiștii din cadrul IPJ Suceava și depus în Penitenciarul Botoșani.
În vara anului 2017, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava i-au trimis în judecată pe inculpații Lilian Avram, zis „Giuliano”, Dănuț Dănilă, Mihăiță Musteață, Anișoara Lazăr, Andrei Cătălin Chiribău, Vasile Daniel Politic, Andrei Ciorpac, Daniel Avram, Cristian Pamaparău, Petru Ionel Curelar, Vasile Avram, Gabriel Acatrinei, Gavril Gherman, Florin Nicolae, Vasile Isopescu și Nicușor Bogdan Popa. În sarcina acestora au fost reținute infracțiuni de înșelăciune, tentativă la infracțiunea de înșelăciune, fals în înscrisuri oficiale sub semnătură privată, fals în declarații și participație improprie la fals intelectual.
Aceștia au fost trimiși în judecată pentru că, în perioada 2009 – 2012, au indus în eroare sau au încercat să inducă în eroare societăți de asigurări, înscenând accidente rutiere pentru obținerea de despăgubiri. Cei 16 inculpați nu au acționat în mod organizat, coordonat, sub conducerea unui lider, ci fiecare dintre aceștia a desfășurat activități similare, în mod independent, ajutându-se, eventual, între ei, la punerea în scenă a unor accidente.
Astfel, inculpații dețineau sau procurau autoturisme scumpe, de lux, deja avariate (marca BMW, Audi, Jaguar, Mercedes, Volvo), pe care le foloseau pentru a înscena accidente rutiere, care în fapt nu aveau loc sau erau simulate pentru a da credibilitate mecanismului de producere. Majoritatea au fost înscenate ca presupunând implicarea a două autovehicule, dar au fost identificate și evenimente rutiere în care s-a declarat că au fost implicate trei autovehicule (pentru a justifica avarii în față și în spate la autoturismul deja avariat) sau un singur autovehicul.
Unul dintre autovehicule era autovehiculul scump, deja avariat, iar al doilea era autovehiculul „vinovat”, în general un autovehicul ieftin (de multe ori de fabricație autohtonă, marca Dacia), ale cărui reparații să nu fie costisitoare, având în vedere că nu puteau fi acoperite în baza unei polițe de asigurare.
Astfel, despăgubirile pentru autoturismele scumpe, deja avariate, au fost solicitate, de cele mai multe ori în baza poliței de asigurare de răspundere civilă auto RCA aferentă acestor autovehicule ieftine, folosite în scenariile accidentelor ca autovehicule „vinovate”. Au fost depistate și situații în care despăgubirile au fost solicitate în baza unor polițe de asigurare facultativă tip CASCO.
Mașinile deja avariate au fost prezentate în mod repetat unor societăți de asigurare diferite, cerându-se despăgubiri pentru aceleași avarii prezentate de autoturisme, pretinzându-se însă, la fiecare societate de asigurare, că au fost produse în împrejurări diferite, în accidente rutiere diferite.
Multe dintre autoturisme proveneau din străinătate, fiind posibil să fi fost achiziționate deja avariate. De altfel, din probele administrate la dosar a rezultat că Lilian Avram, zis „Giuliano”, a achiziționat autoturisme avariate de pe teritoriul României, pretinzând că le va dezmembra.
„Pentru a îngreuna descoperirea fraudei, de la un eveniment rutier la altul s-a procedat la schimbarea societății de asigurări, la schimbarea proprietarului și a conducătorului auto, precum și a numărului de înmatriculare. Autoturismele provenite de pe teritoriul Marii Britanii au fost prezentate societăților de asigurări fie cu numere de înmatriculare britanice, fie cu numere de înmatriculare provizorii românești”, au arătat procurorii suceveni.
Cu privire la unele pretinse accidente rutiere, inculpații au sesizat organele de poliție, au dat declarații false în fața polițiștilor, prezentând o dinamică nereală a accidentului pretins produs, iar în baza declarațiilor false date de conducătorii auto, agenții de poliție au întocmit procese verbale de constatare a contravenției, procedând la sancționarea șoferului indicat ca fiind vinovat.
În continuare, folosind procesul verbal și declarațiile date în fața organelor de poliție, inculpații s-au adresat societăților de asigurări, prezentând același mecanism nereal de producere a evenimentului rutier, iar în baza înscrisurilor falsificate au fost deschise dosare de daună, în care inculpații au încercat sau au reușit să inducă în eroare societățile de asigurare, în vederea obținerii de despăgubiri necuvenite pentru avarii preexistente.
De menționat este că în cea mai mare parte a cazurilor, deși pretinsele evenimente rutiere au avut loc în interiorul localităților și s-au soldat cu avarii majore ale autoturismelor (la unele dintre autoturisme s-a constatat daună totală), nu au existat victime și nu au fost găsiți martori oculari. Evenimentele rutiere au fost înscenate în diferite localități, majoritatea din zona Rădăuți, dar și în apropierea municipiului Fălticeni sau chiar în județul Iași.
Accidentele se „produceau” după evitarea unor gropi sau câini
Multe dintre evenimentele rutiere sunt pretins produse după același scenariu: efectuarea unei manevre bruște de evitare a unei gropi sau a unui câine (de către autoturismul „vinovat”), cu consecința acroșării laterale a unui autovehicul aflat în depășire (autoturismul care urma a beneficia de despăgubiri), care în urma impactului părăsește partea carosabilă, ajunge în șanț, apoi ricoșează într-un obstacol (copac, stâlp, parapet de beton).
Cele mai multe evenimente rutiere au fost înscenate la inițiativa și cu contribuția lui Lilian Avram, acesta oferind idei sau mașini avariate și altor persoane pentru a acționa în mod similar.
Un mare număr de accidente a fost înscenat cu contribuția lui Dănuț Dănilă, la inițiativa și sub coordonarea lui Lilian Avram, acesta fiind cel care furniza mașini deja avariate, alte mașini – „vinovate” de producerea accidentului, deținea actele autoturismelor și stabilea scenariul pentru pretinse accidente rutiere, scenariu care urma a fi declarat organelor de poliție și reprezentanților societăților de asigurări.
De asemenea, la înscenarea unui mare număr de accidente a participat Anișoara Lazăr, tot sprijinită de Lilian Avram. Anișoara Lazăr a înscenat accidente rutier și împreună cu Daniel Avram, fratele lui Lilian Avram.
Alte accidente rutiere au fost înscenate la inițiativa sau cu contribuția lui Mihăiță Musteață.
Astfel, inculpatul Lilian Avram a contribuit astfel la înscenarea a opt evenimente rutiere, Dănuț Dănilă la înscenarea a șase astfel de evenimente, Anișoara Lazăr a contribuit la patru accidente rutiere, iar Mihăiță Musteață și-a adus contribuția la trei accidente rutiere.
Restul inculpaților din prezenta cauză au participat doar la înscenarea a câte unui singur eveniment rutier, în general fiind folosiți de „inițiatorul” accidentului în calitate de șoferi ai autoturismelor „vinovate”. Acești șoferi au fost mereu schimbați, de la un accident la altul, probabil tot pentru a îngreuna descoperirea fraudei.
Au mai fost și situații în care Lilian Avram a folosit acte de identitate aflate din varii motive în posesia sa, în unele dosare de daună figurând în calitate de conducători auto persoane care nu au avut nici un fel de legătură cu înscenarea accidentului rutier.
Șapte societăți de asigurări induse în eroare
Inculpații au încercat sau au reușit să inducă în eroare șapte societăți de asigurări. În mare parte dintre evenimentele rutiere, inculpații nu au reușit să inducă în eroare societățile de asigurări, reprezentanții acestora manifestând diligență și efectuând verificări amănunțite înainte de a acorda despăgubiri (cu privire la o parte din doarele respinse la plată de societățile de asigurări, inculpații au formulat acțiuni în judecată insistând în obținerea de despăgubiri necuvenite).
În alte cazuri însă, inculpații au reușit să fraudeze societățile de asigurări, obținând despăgubiri necuvenite consistente (25.000 – 60.000 de lei), sume care nu au fost recuperate și cu care societățile de asigurări s-au constituit părți civile în acest dosar.
Procurorii au făcut cercetări cu privire la un număr de 18 evenimente rutiere, cu privire la patru dintre acestea nu au fost identificate probe suficiente în sensul că au fost înscenate, însă avariile prezentate de autoturismele implicate în aceste evenimente au fost prezentate ulterior altor societăți de asigurare, ca și cum ar fi fost avariate la alte date. Cu privire la alte 14 evenimente rutiere s-a efectuat urmărire penală față de inculpații indicați mai sus, care au fost trimiși în judecată, astfel cum s-a detaliat anterior.
