Tribunalul Suceava a pronunțat o hotărâre prin care a încetat procesul penal împotriva mai multor inculpați trimiși în judecată pentru fapte extrem de grave: constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de minori și proxenetism.
Printre cei vizați de hotărâre se află Pleșca Gheorghe, Pleșca Vasile Cătălin, Dumitrache Puiu-Constantin (zis Costel) și Zlotar George (fost Cega, zis Gicuță). Toți au fost acuzați de implicare într-o rețea de trafic de minore, însă instanța a constatat că răspunderea penală s-a prescris.
You might also like
Astfel, potrivit sentinței, Tribunalul a dispus încetarea procesului penal pentru toate faptele reținute în rechizitoriu: constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de minori, complicitate la trafic de minori (pentru inculpatul Zlotar George) și proxenetism.
În motivare se arată că faptele au fost comise cu mult înainte de 2010, iar durata anchetei și a procesului a depășit termenul maxim prevăzut de lege pentru tragerea la răspundere penală. Prin urmare, instanța a fost obligată, potrivit art. 396 alin. 6 Cod procedură penală, să constate intervenirea prescripției răspunderii penale.
De asemenea, instanța a consemnat că persoanele vătămate nu au formulat acțiune civilă în procesul penal.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, Tribunalul Suceava a decis ca sumele avansate de stat pentru apărătorii din oficiu și pentru persoanele vătămate să rămână în sarcina statului, urmând a fi achitate din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceava.
Decizia nu era definitivă la data pronunțării (10 octombrie 2025). Față de aceasta se putea face apel în termen de 10 zile de la comunicare, în caz contrar decizia rămânând definitivă.
Numărul dosarului este 3056/86/2020.
La începutul anului 2010, o rețea formată din Pleșca Gheorghe, frații săi Pleșca Vasile Cătălin și Dumitrache Puiu-Constantin (zis Costel), împreună cu Zlotar George (fost Cega, zis Gicuță), a fost conturată de anchetatori drept un grup infracțional organizat specializat în trafic de minori.
Potrivit actelor de urmărire penală, rolurile erau clar împărțite: recrutare prin seducție („metoda iubitului”), adăpostire, transport în străinătate (în special în Germania) și falsificarea de documente pentru a trece frontiera cu minore prezentate ca majore.
Din aprilie 2010, grupul ar fi fost sprijinit și de alte persoane, indicate ca intermediari pentru obținerea de acte de identitate contrafăcute.
Recrutarea și exploatarea
În cazul minorei M.M.B. (15 ani la data faptelor), ancheta descrie tiparul clasic: o relație simulată, promisiunea unui „loc de muncă”, apoi transportul în Germania cu carte de identitate originală și procură notarială falsă, iar în paralel, cu o carte de identitate falsificată în care anul nașterii era modificat pentru a apărea majoră. La destinație, victima ar fi fost adăpostită într-un apartament și trimisă în mai multe bordeluri, sub amenințări și agresiuni, banii fiind colectați de „coordonatori”. Poliția germană a identificat-o ulterior într-un club de tip „saună”.
Cazul unei alte minore, P.M.T. (15 ani), ilustrează aceeași schemă a „îndrăgostitului protector” și pregătirea plecării în străinătate. Părinții au zădărnicit însă deplasarea după ce au observat intențiile reale ale „iubitului” care o recrutase.
În dosar apare și o altă minoră, racolată din zona gării, cazată la domiciliul unuia dintre inculpați și destinată, potrivit planului, exploatării în Germania cu acte falsificate. Aceasta a fost interceptată de poliție la Postul de Poliție Dornești înainte de plecare.
Falsurile, traseele și „logistica”
Din declarații și redări de convorbiri rezultă că documentele falsificate (cărți de identitate și procuri) erau considerate „cheia trecerii frontierei”. Sumele și „tarifele” interne erau discutate în limbaj codificat, cu cartele schimbate frecvent, iar transporturile erau organizate fie cu mașini proprii, fie cu autocare.
Odată ajunse în Germania, fetele erau echipate pentru „muncă” și plasate în cluburi de tip laufhaus sau sauna club, unde chiria pe cameră era plătită din încasări, restul banilor fiind predați membrilor grupării.
Rețea extinsă până în Spania
În 2011, ancheta a reținut o ramură de proxenetism în Roquetas de Mar (Spania), unde una dintre victime ar fi fost determinată și îndemnată să practice prostituția, iar banii ar fi fost colectați și trimiși în țară către Pleșca Gheorghe și ceilalți membri ai grupării. Transportul a fost documentat prin liste de pasageri, iar declarațiile victimelor și redările convorbirilor au confirmat controlul strict exercitat de inculpați asupra fetelor exploatate.
Probele și cooperarea judiciară
Dosarul s-a sprijinit pe:
-
Declarațiile victimelor și ale rudelor, care au descris recrutarea prin manipulare emoțională, bătăile și amenințările;
-
Martori cu identitate protejată, care au confirmat preluările, tarifele și remiterea banilor către Pleșca și Dumitrache;
-
Interceptări telefonice și SMS-uri care indicau coordonarea transporturilor, falsificarea actelor și comunicarea prin coduri;
-
Comisie rogatorie cu autoritățile din Germania, care a confirmat identificarea unei minore într-un club de tip „saună”.
Anchetatorii au remarcat precauțiile de conspirare: folosirea de telefoane temporare, schimbarea frecventă a numerelor și comunicarea fragmentată între membri pentru a evita interceptările directe.
Legea, sprijin pentru infractori
Potrivit actelor de urmărire penală, grupul format din Pleșca Gheorghe, Pleșca Vasile Cătălin, Dumitrache Puiu-Constantin și Zlotar George funcționa ca o structură de tip mafiot: recrutare prin manipulare afectivă, exploatare sistematică în cluburi din străinătate, control prin violență și amenințare, acoperire logistică prin falsuri și distribuție internă a câștigurilor.
Fiecare piesă – de la „metoda iubitului” la CI-ul fals, de la transport la colectarea banilor – avea un executant precis și un scop financiar clar.
Ancheta a documentat întreaga schemă, însă, la finalul anului 2025, toți inculpații au scăpat de răspunderea penală, după ce Tribunalul Suceava a constatat intervenirea prescripției.
Mărturiile victimelor
La dosarul rețelei de trafic de minore se regăsesc declarații cutremurătoare ale victimelor, unele dintre ele având doar 15 ani la momentul faptelor.
Potrivit declarațiilor, fetele erau racolate prin metoda „iubitului”, convinse că vor pleca în străinătate pentru un loc de muncă, iar ulterior erau obligate să practice prostituția în Germania și Spania.
O minoră a relatat că a fost dusă în Germania cu o carte de identitate falsificată, pentru care inculpații au plătit 100 de euro.
„Am avut între 10 și 15 clienți pe zi, la tarife de 150 de euro. Am câștigat peste 70.000 de euro, dar toți banii îi lua el. Dacă refuzam, mă bătea”, a spus fata.
O altă tânără a declarat că inculpații i-au spus că pot „da bani polițiștilor de frontieră” pentru a o trece în Germania.
„Am stat o săptămână la ei, nu mă lăsau să ies singură. Mi-am dat seama că voiau să mă ducă la prostituție și am refuzat să plec”, a spus aceasta.
O altă victimă, crescută într-un centru de plasament, a povestit că a fost dusă la un apartament unde inculpații i-au spus că „au cumpărat-o” și că trebuie să se prostitueze pentru ei.
„Când am refuzat, m-au amenințat și au spus că îmi fac buletin fals ca să mă ducă afară. Am stat la ei o săptămână, nu m-au lăsat să plec”, a relatat fata.
Într-un alt caz, o tânără exploatată în Spania a declarat că era obligată să practice prostituția pentru grupare.
„Câștigam între 100 și 300 de euro pe zi, dar toți banii îi trimiteam în țară. Într-o lună am făcut 10.000 de euro, bani pe care i-am dat traficanților”, a spus victima.
