Curtea de Apel Suceava a pronunțat o decizie definitivă într-un dosar de contrabandă și corupție deschis în urma unor fapte petrecute în primăvara anului 2015. Inculpații din dosar sunt: Vitalii Ivan Nimijan (Nymyzhan), Dumitru Lacusta, Dumitru Daniel Sofronie și Ilie Chebac.
Trei dintre inculpați fuseseră condamnați de Tribunalul Suceava la pedepse cuprinse între patru ani și patru luni și peste șase ani de închisoare, însă sentința a fost desființată în totalitate în apel.
You might also like
După aproape 11 ani de la presupusele fapte, judecătorii au constatat că răspunderea penală pentru dare de mită, contrabandă și complicitate la contrabandă s-a prescris. Totodată, cei trei inculpați acuzați că ar fi format un grup infracțional organizat au fost achitați pentru această infracțiune, instanța stabilind că relațiile dintre ei nu prezentau gradul de structurare, ierarhizare și stabilitate cerut de lege.
Deși niciunul dintre cei trei nu mai are de executat pedepsele cu închisoarea stabilite în anul 2020, au fost menținute obligațiile civile pentru prejudiciul produs bugetului de stat. De asemenea, instanța a dispus definitiv confiscarea celor 4.000 de euro dați cu titlu de mită, a unei autoutilitare, a peste 10.500 de pachete de țigări și a 29 de litri de whisky.
Curtea de Apel Suceava a admis apelurile declarate de DNA – Serviciul Teritorial Suceava și de doi dintre inculpați, a extins efectele apelurilor și asupra unui al treilea inculpat și a desființat în totalitate sentința Tribunalului Suceava.
Decizia este definitivă.
Numărul dosarului este 6083/86/2016.
Totul ar fi început cu o cafea băută într-un punct de trecere a frontierei
Potrivit situației descrise în hotărârea judecătorească, dosarul a început în luna februarie 2015, după ce inculpatul Nimijan (Nymyzhan), cetățean româno-ucrainean, ar fi încercat să obțină sprijinul unui controlor vamal pentru introducerea în România a unor cantități mari de țigări de contrabandă.
La 2 februarie 2015, inculpatul ar fi fost adus la o întâlnire cu lucrătorul vamal de către un agent al Poliției de Frontieră. Cei trei s-ar fi întâlnit într-un restaurant aflat în incinta punctului de trecere a frontierei.
În timpul discuției, Nimijan ar fi făcut aluzii la transporturi de țigări extracomunitare și i-ar fi transmis vameșului că avea nevoie de ”protecție” pentru a putea traversa punctul de frontieră fără probleme.
Lucrătorul vamal nu i-ar fi oferit atunci un răspuns clar. La 18 februarie 2015, acesta i-a povestit unui ofițer din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației despre discuțiile purtate, fiind sfătuit să se adreseze procurorilor anticorupție.
În ziua următoare, pe 19 februarie 2015, controlorul vamal s-a prezentat la DNA – Serviciul Teritorial Suceava și a formulat un denunț. Ulterior, acesta a fost autorizat să colaboreze cu anchetatorii și să participe la discuții și întâlniri cu persoanele cercetate.
Promisiunea: 6.000 de lei și 500 de euro pentru fiecare transport
O întâlnire decisivă ar fi avut loc la 4 martie 2015, în parcarea magazinului Selgros din municipiul Suceava.
Potrivit acuzării, Nimijan i-ar fi propus lucrătorului vamal să efectueze numai un control formal asupra unei autoutilitare în care urmau să fie ascunse 19 baxuri de țigări. Autovehiculul era prevăzut cu locașuri special amenajate în pereți și în podea, astfel încât țigările să nu fie descoperite la control.
Pentru fiecare transport, inculpatul ar fi promis inițial 6.000 de lei și 500 de euro. Din discuțiile purtate ar fi rezultat că autoutilitara urma să-și schimbe periodic numerele de înmatriculare pentru a nu apărea în evidențe cu un istoric suspect.
Șoferul fusese descris ca un bărbat de aproximativ 50 de ani, cu dublă cetățenie română și ucraineană. Conform planului, Nimijan urma să rămână în umbră și să evite orice legătură vizibilă între el, șofer și transporturile de țigări.
La 11 martie 2015, în aceeași parcare, ar fi fost stabilită și modalitatea de plată. Banii urmau să fie predați vameșului în ziua de după fiecare transport, pentru a nu crea suspiciuni.
Primul transport: 9.500 de pachete și 2.000 de euro dați a doua zi
Primul transport reținut în dosar a avut loc la 18 martie 2015. Autoutilitara ar fi trecut prin punctul vamal având ascunse 9.500 de pachete de țigări, echivalentul a 19 baxuri.
A doua zi, pe 19 martie, Nimijan s-a întâlnit cu lucrătorul vamal în parcarea magazinului Selgros. Înainte de discuție, acesta ar fi luat telefoanele mobile și le-ar fi așezat pe un coș de gunoi, măsură prin care ar fi încercat să evite interceptarea conversației.
În interiorul mașinii vameșului, inculpatul i-ar fi înmânat 2.000 de euro. Banii au fost ulterior predați procurorilor, indisponibilizați și depuși într-un cont deschis la dispoziția organelor judiciare.
Din înregistrarea ambientală menționată în hotărâre ar fi rezultat că cei doi au discutat inclusiv despre cele ”19 cutii”, expresie care desemna cele 19 baxuri de țigări transportate cu o zi înainte.
Al doilea transport: alte 9.500 de pachete și încă 2.000 de euro
La 26 martie 2015, aceeași autoutilitară ar fi trecut din nou prin punctul de frontieră, având ascunse alte 9.500 de pachete de țigări.
În dimineața următoare, Nimijan l-ar fi sunat în mod repetat pe lucrătorul vamal pentru a stabili întâlnirea. Cei doi s-au văzut din nou în parcarea magazinului Selgros, unde inculpatul i-ar fi predat încă 2.000 de euro.
Și această sumă a fost predată procurorilor și depusă la CEC, după instituirea sechestrului. În total, anchetatorii au ridicat 4.000 de euro despre care au stabilit că reprezentau mita oferită pentru cele două transporturi de țigări.
Conform rechizitoriului, prin primele două treceri ar fi fost introduse ilegal în România 19.000 de pachete de țigări. Prejudiciul calculat pentru fiecare transport a fost de câte 132.965 de lei.
Limbaj codificat: ”șeful de la Selgros”, ”ceaiul” și ”cârnatul”
Lucrătorul vamal era denumit ”șeful de la Selgros”, cu trimitere la locul în care se desfășurau întâlnirile. Expresii precum ”mergem la ceai”, ”ați băut ceai?” sau ”veniți să faceți plinul” ar fi fost folosite pentru stabilirea întâlnirilor și coordonarea deplasărilor.
În discuțiile purtate în seara de 20 aprilie 2015, înaintea celui de-al treilea transport, apar și referiri la un ”cârnat” care era ”lung” și din care trebuia ”să se mai taie”. În dimineața de 21 aprilie, la ora 04.59, unul dintre inculpați a fost chemat urgent, iar la ora 06.07 Nimijan l-ar fi anunțat că ”băietul nu știe drumul” și că ”acum iese”.
Curtea de Apel a apreciat că modul codificat în care au fost purtate conversațiile indica teama persoanelor implicate că ar putea fi ascultate și contrazicea explicația potrivit căreia acestea discutau despre o simplă deplasare în interes personal.
Transportul din 21 aprilie 2015, descoperit în flagrant
Cel de-al treilea transport a fost efectuat pe 21 aprilie 2015, însă autoutilitara a fost condusă de o altă persoană decât șoferul folosit la primele două treceri.
În vehicul au fost descoperite 10.547 de pachete de țigări fără timbru de acciză: 9.689 de pachete marca Ashima și 858 de pachete marca Marble. În autoutilitară se mai aflau 58 de sticle de whisky de câte 0,5 litri, adică 29 de litri de alcool.
Potrivit acuzării, unul dintre inculpați îndeplinea rolul de antemergător. Acesta ar fi trebuit să preia autoutilitara după trecerea frontierei, să circule înaintea ei și să avertizeze șoferul în cazul unor controale ale poliției sau Poliției de Frontieră.
La ora 06.10, ofițerii de poliție judiciară ai DNA și luptători ai Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei l-au oprit în trafic pe presupusul antemergător, în apropierea parcării punctului de frontieră, în timp ce se deplasa pe DN E85.
Curtea a stabilit că discuțiile telefonice, declarația inițială a șoferului și procesul-verbal de constatare a flagrantului demonstrau implicarea inculpatului în activitatea de însoțire a transportului.
În aceeași zi, după declanșarea acțiunii anchetatorilor, Nimijan ar fi fost avertizat despre percheziții, nu ar mai fi trecut în România și și-ar fi schimbat numărul de telefon. Ulterior, acesta s-ar fi interesat cine fusese dus la audieri și dacă anchetatorii adresaseră întrebări despre el.
În total, cele trei transporturi au însumat 29.547 de pachete de țigări, la care s-au adăugat cei 29 de litri de whisky.
Condamnări la peste șase, cinci și patru ani de închisoare
Dosarul a fost trimis în judecată în decembrie 2016, iar Tribunalul Suceava a pronunțat sentința în primă instanță la 6 octombrie 2020.
Nimijan a fost condamnat pentru dare de mită în formă continuată, contrabandă și constituirea unui grup infracțional organizat. În urma contopirii pedepselor, Tribunalul Suceava a stabilit o pedeapsă finală de șase ani, o lună și zece zile de închisoare.
Presupusul șofer al primelor două transporturi a primit o pedeapsă finală de patru ani și patru luni de închisoare.
Inculpatul considerat antemergător a fost condamnat pentru complicitate la contrabandă și constituirea unui grup infracțional organizat la cinci ani, cinci luni și zece zile de închisoare.
Un al patrulea inculpat, acuzat că ar fi furnizat informații despre turele lucrătorilor din vamă și despre eventualele controale, a fost achitat de Tribunalul Suceava.
Procesul de apel s-a întins pe mai mulți ani
Sentința Tribunalului Suceava a fost atacată atât de DNA – Serviciul Teritorial Suceava, cât și de doi dintre inculpați.
Dezbaterile în apel s-au încheiat la 26 noiembrie 2025. Pronunțarea a fost stabilită inițial pentru 16 ianuarie 2026, însă a fost amânată succesiv de peste 20 de ori, pentru lunile februarie, martie, aprilie, mai, iunie și iulie.
Decizia definitivă a fost pronunțată abia la 27 iulie 2026.
De ce au fost achitați pentru constituirea unui grup infracțional organizat
Curtea de Apel Suceava a stabilit că probele confirmă faptul că inițiativa introducerii țigărilor în România i-a aparținut lui Nimijan și că acesta a creat condițiile necesare trecerii ilegale prin vamă.
Judecătorii au constatat însă că transporturile nu au fost realizate de fiecare dată de aceleași persoane. La transportul din 21 aprilie 2015, autoutilitara a fost condusă de un alt șofer, despre care instanța a arătat că nu fusese informat în prealabil în legătură cu natura încărcăturii.
Pentru existența unui grup infracțional organizat, legea impune existența unei structuri ierarhizate, a unei subordonări, a unei discipline interne și a unor reguli clare privind rolurile membrilor.
În acest dosar, instanța nu a identificat o asemenea structură. Nu s-a demonstrat existența unei ierarhii stabile, a unor reguli de acțiune sau a unei înțelegeri prealabile care să confere durabilitate colaborării.
Curtea a apreciat că persoanele implicate au colaborat „ad-hoc”, atunci când situația era favorabilă. Participarea mai multor persoane la comiterea unor fapte, fără o organizare și o ierarhie propriu-zisă, reprezintă o participație penală ocazională, nu constituirea unui grup infracțional organizat.
În consecință, cei trei inculpați au fost achitați definitiv pentru această infracțiune, întrucât fapta reținută în sarcina lor nu întrunea elementele prevăzute de legea penală.
Mita și contrabanda au fost confirmate de probe, dar răspunderea penală s-a prescris
În cazul lui Nimijan, Curtea de Apel a respins solicitarea de achitare pentru dare de mită.
Instanța a stabilit că declarația vameșului denunțător, supravegherile operative, convorbirile telefonice și înregistrările ambientale susțineau acuzația privind promisiunea inițială și remiterea celor două sume de câte 2.000 de euro.
Judecătorii nu au dispus însă o nouă condamnare, deoarece termenul general de prescripție a răspunderii penale se împlinise. Procesul penal pentru dare de mită și contrabandă calificată a fost astfel încetat.
Aceeași soluție a fost pronunțată pentru șoferul primelor două transporturi și pentru inculpatul considerat antemergător. În cazul acestuia din urmă, Curtea a precizat expres că fapta de complicitate la contrabandă a existat și a fost comisă cu vinovăție, însă răspunderea penală nu mai putea fi aplicată din cauza prescripției.
Al patrulea inculpat a fost achitat definitiv pentru complicitate la contrabandă. Curtea a considerat că informațiile oferite de acesta despre persoanele aflate în serviciu în zona vamală fuseseră generale și spontane și nu reprezentau un sprijin concret și eficient acordat pentru efectuarea transportului.
Judecătorii au stabilit că nu existau probe certe, pertinente și concludente care să demonstreze, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că acesta a participat în calitate de complice la contrabandă.
Cei 4.000 de euro, țigările, whisky-ul și autoutilitara au fost confiscate
Deși procesele penale au încetat ca urmare a prescripției, Curtea de Apel Suceava a menținut confiscările dispuse în dosar.
Instanța a dispus confiscarea definitivă a:
- sumei de 4.000 de euro care a reprezentat obiectul infracțiunii de dare de mită;
- celor 9.689 de pachete de țigări Ashima;
- celor 858 de pachete de țigări Marble;
- celor 58 de sticle conținând 29 de litri de whisky;
- autoutilitarei albe, fabricată în anul 2004, folosită pentru transportarea bunurilor.
A fost respinsă cererea formulată de Nimijan pentru restituirea celor 4.000 de euro și a autoutilitarei. Sechestrele instituite de DNA asupra banilor, bunurilor și vehiculului au fost menținute.
Inculpații trebuie să achite prejudiciul produs statului
Curtea de Apel a menținut și obligațiile civile rezultate din cele trei transporturi.
Pentru transportul din 18 martie 2015, trei dintre inculpați au fost obligați în solidar să plătească statului suma de 132.965 de lei.
Pentru transportul din 26 martie 2015, aceiași trei inculpați trebuie să achite în solidar alți 132.965 de lei.
Pentru transportul din 21 aprilie 2015, Nimijan și inculpatul considerat complice au fost obligați în solidar la plata sumei de 125.889 de lei.
La aceste valori se adaugă accesoriile fiscale, calculate potrivit legislației în vigoare la momentul săvârșirii faptelor. Acțiunea civilă formulată împotriva celui de-al patrulea inculpat, achitat pentru lipsa probelor, a fost respinsă.
Nimijan a mai fost obligat să achite statului 5.500 de lei reprezentând o parte dintre cheltuielile judiciare, iar inculpatul considerat antemergător trebuie să plătească 7.000 de lei. Celelalte cheltuieli judiciare au rămas în sarcina statului.
