Nu accepta abuzurile la locul de muncă! Acest articol arată că, uneori, dreptatea poate fi obținută chiar și după ani de procese. Dacă considerați că sunteți exploatați la locul de muncă, vi se cer ore suplimentare fără să fie plătite, vi se refuză drepturi salariale ori concediul de odihnă sau vă este frică să faceți o sesizare deoarece angajatorul ocupă o funcție importantă ori se laudă că are relații și influență în diverse instituții, ne puteți scrie în privat.
Un litigiu de muncă început în urmă cu aproape șase ani s-a încheiat definitiv în favoarea unui fost agent de securitate care a lucrat la Spitalul Municipal Rădăuți. După două procese, o hotărâre anulată și rejudecarea integrală a cauzei, Curtea de Apel Suceava a obligat definitiv societatea ANA ROM SECURITY SRL să îi achite fostului angajat Marcel C. peste 19.000 de lei, reprezentând sporuri salariale restante și indemnizații de concediu neplătite, sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație și la care se vor adăuga dobânzi legale până la plata efectivă.
You might also like
Procesul a fost unul deosebit de complex și s-a întins pe parcursul mai multor ani, fiind administrate expertize contabile, înscrisuri, pontaje, declarații de martori și documente emise de Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava.
Prima sentință a fost anulată
În octombrie 2023, Tribunalul Suceava îi acordase fostului agent doar 108 lei și 1.309 lei, respingând restul pretențiilor.
Ambele părți au declarat apel.
Prin decizia pronunțată în decembrie 2024, Curtea de Apel Suceava a anulat integral prima hotărâre și a trimis dosarul spre rejudecare, apreciind că Tribunalul nu analizase toate capetele de cerere și nu motivase suficient soluția pronunțată, ceea ce împiedica exercitarea controlului judiciar.
După rejudecare, societatea a fost obligată să plătească peste 19.000 de lei
În urma rejudecării, Tribunalul Suceava a obligat ANA ROM SECURITY SRL să îi achite fostului agent:
- 9.352 lei, reprezentând sporuri pentru ore suplimentare, muncă de noapte, muncă în zilele de repaus săptămânal și în sărbătorile legale pentru prima perioadă de activitate;
- 7.431 lei, reprezentând aceleași categorii de drepturi pentru cea de-a doua perioadă de activitate.
De asemenea, firma a fost obligată să achite contribuțiile aferente acestor drepturi salariale și 12.500 de lei cheltuieli de judecată.
Ulterior, prin decizia definitivă pronunțată la 29 iunie 2026, Curtea de Apel Suceava a respins apelul formulat de societate și a admis apelul incident al fostului angajat, obligând firma să îi plătească și 1.373 lei și 1.280 lei, reprezentând indemnizațiile de concediu aferente celor două contracte de muncă.
Aceste sume vor fi actualizate cu indicele de inflație și vor fi purtătoare de dobândă legală până la plata efectivă, hotărârea fiind definitivă.
Totul a pornit de la programul de lucru
Marcel C. a fost angajat al ANA ROM SECURITY începând cu 15 iulie 2017, pe postul de agent de securitate la Spitalul Municipal Rădăuți. Contractul individual de muncă prevedea un program normal de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, precum și dreptul la 21 de zile lucrătoare de concediu anual.
În instanță însă, fostul agent de pază a susținut că realitatea era complet diferită.
Acesta a arătat că, din cauza lipsei de personal, angajatorul le-ar fi impus salariaților un program format din 24 de ore de muncă urmate de 48 de ore libere, program în cadrul căruia efectuau în mod constant muncă de noapte, ore suplimentare, activitate în zilele de sâmbătă și duminică și în sărbătorile legale, fără ca aceste ore să fie remunerate potrivit Codului muncii.
Potrivit reclamantului, societatea utiliza frecvent muncă de noapte și era obligată inclusiv să informeze Inspectoratul Teritorial de Muncă despre acest mod de organizare a activității. El a mai susținut că nu a beneficiat nici de concediul legal de odihnă și nici de indemnizația aferentă acestuia.
A spus că a fost îndemnat să demisioneze când a cerut concediul
Un aspect interesant reținut în dosar este modul în care a încetat primul contract de muncă.
Marcel C. le-a declarat judecătorilor că, în momentul în care a solicitat acordarea drepturilor aferente concediului de odihnă, i s-ar fi spus că trebuie să formuleze o cerere de încetare a contractului de muncă.
Ulterior, prin decizia emisă la 5 septembrie 2018, raporturile de muncă au încetat.
Însă despărțirea dintre cele două părți nu a durat mult.
La aproximativ o lună distanță, pe 8 octombrie 2018, aceeași societate l-a reangajat pe Marcel C., tot ca agent de securitate. Noul contract de muncă a încetat prin demisie la data de 7 octombrie 2019, iar fostul salariat susține că și în această perioadă a lucrat în aceleași condiții și fără să primească toate drepturile salariale prevăzute de lege.
Ce drepturi bănești a solicitat în instanță
Pentru primul contract de muncă, aferent perioadei 15 iulie 2017 – 5 septembrie 2018, fostul agent de pază a solicitat plata următoarelor drepturi, calculate prin expertiza contabilă:
- 8.033 lei pentru 976 de ore suplimentare efectuate;
- 2.652 lei pentru munca prestată pe timpul nopții;
- 571 lei pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal;
- 1.084 lei pentru munca prestată în zilele de sărbători legale;
- 1.373 lei reprezentând indemnizația pentru concediul de odihnă neefectuat.
Pentru cel de-al doilea contract, aferent perioadei 9 octombrie 2018 – 7 octombrie 2019, acesta a solicitat:
- 7.723 lei pentru 834 de ore suplimentare efectuate;
- 2.708 lei pentru orele de noapte;
- 505 lei pentru activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal;
- 1.763 lei pentru munca în zilele de sărbători legale;
- 1.280 lei reprezentând indemnizația pentru concediul de odihnă.
Pe lângă aceste sume, reclamantul a cerut actualizarea tuturor drepturilor cu indicele de inflație, plata dobânzilor legale și obligarea societății la plata contribuțiilor aferente către bugetul statului.
Firma a negat toate acuzațiile
ANA ROM SECURITY SRL a cerut respingerea acțiunii și a susținut că fostul salariat a lucrat exclusiv conform contractului individual de muncă, respectiv 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână.
Societatea a arătat că pontajele întocmite la Spitalul Municipal Rădăuți demonstrează că nu au fost efectuate ore suplimentare și că drepturile salariale au fost calculate corect.
În ceea ce privește concediul de odihnă, firma a susținut că reclamantul ar fi beneficiat integral de acesta, afirmând că în primul contract a efectuat 24 de zile de concediu, iar în al doilea contract toate cele 21 de zile prevăzute de lege.
Instanța a constatat că reclamantul lucra și în weekend
În urma rejudecării, Tribunalul Suceava a analizat documentele primare care au stat la baza pontajelor depuse chiar de societate.
Judecătorii au constatat că acestea confirmă faptul că fostul agent de pază a desfășurat activitate inclusiv în numeroase zile de sâmbătă și duminică, contrar afirmațiilor făcute de societate în întâmpinare.
Instanța a indicat inclusiv exemple concrete de zile în care reclamantul a lucrat în weekend, reținând că susținerea firmei potrivit căreia acesta nu ar fi prestat activitate în aceste zile nu corespunde documentelor existente la dosar.
Martorii au confirmat programul de 24 de ore
Un martor audiat în cauză a declarat că programul reclamantului era fie de la ora 19:00 până a doua zi la ora 19:00, fie de la ora 07:00 până a doua zi la ora 07:00, confirmând practic existența turelor de 24 de ore.
Același martor a arătat că activitatea prestată în zilele de sâmbătă, duminică și de sărbători legale nu era plătită suplimentar.
În schimb, judecătorii au apreciat că declarațiile martorilor propuși de societate nu se coroborează nici între ele, nici cu documentele aflate la dosar și le-au considerat nesincere în ceea ce privește aspectele esențiale ale litigiului.
Reclamantul a invocat și concluziile ITM Suceava
În apel, fostul angajat a invocat și concluziile unui control efectuat de Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava.
Potrivit susținerilor sale, procesul-verbal întocmit de inspectorii de muncă arăta că evidența timpului de muncă nu era corelată cu programul efectiv prestat de salariați și că activitatea era organizată în ture de 24 de ore urmate de 48 de ore libere, fără respectarea prevederilor Codului muncii privind repausul.
Acesta a mai susținut că societatea nu a prezentat în instanță registrul de predare-primire a serviciului, document obligatoriu potrivit legislației privind paza obiectivelor, apreciind că lipsa acestuia urmărea ascunderea programului real de lucru.
Potrivit materialelor de promovare ale companiei din mass-media, ANA ROM SECURITY este administrată de Victor-Andrei Cărcăle. Acesta nu este doar un simplu anteprenor, este lector universitar doctor în cadrul Universității ”Ștefan cel Mare” Suceava.
