Ilie Bodîrlău, un polițist de frontieră din Vicovu de Sus, acuzat de DIICOT că ar fi sprijinit o grupare de contrabandiști prin transmiterea programului patrulelor, a zonelor supravegheate și a pozițiilor în care acționau colegii săi, a fost achitat de Tribunalul Suceava.
Instanța a constatat că agentul a divulgat, în mod repetat, informații care nu erau destinate publicității. Printre mesajele trimise se aflau detalii despre orele de serviciu, utilizarea aparaturii de termoviziune, poziționarea mașinilor Poliției de Frontieră, raza camerelor de supraveghere și intervalele în care anumite zone rămâneau fără patrule pedestre.
You might also like
Judecătorul a apreciat însă că procurorii nu au dovedit că polițistul cunoștea existența grupării sau că informațiile transmise au fost folosite pentru pregătirea unor operațiuni concrete de contrabandă, în scopul obținerii unor bani ori foloase necuvenite.
În lipsa acestei legături, Tribunalul a dispus achitarea pentru toate cele trei infracțiuni pentru care agentul fusese trimis în judecată.
Decizia nu era definitivă la data pronunțării (25 mai 2026). Față de aceasta se putea face apel în termen de 10 zile de la comunicare, în caz contrar decizia rămânând definitiv.
Numărul dosarului este 3775/86/2024.
Agent III și conductor de câine de serviciu
Potrivit rechizitoriului DIICOT, inculpatul avea 24 de ani în momentul faptelor și lucra la Sectorul Poliției de Frontieră Vicovu de Sus, fiind încadrat ca agent III și conductor de câine de serviciu.
Procurorii au susținut că, în septembrie 2021, acesta ar fi sprijinit o grupare formată din cetățeni români și ucraineni, care introducea ilegal în țară cantități importante de țigări prin zona verde a frontierei.
Gruparea ar fi fost constituită la începutul anului 2021 și ar fi acționat în zona Vicovu de Sus, membrii săi ocupându-se de preluarea, transportarea, ascunderea, depozitarea și vânzarea țigărilor provenite din contrabandă.
În structura descrisă de anchetatori apăreau persoane cu vârste cuprinse între 17 și 72 de ani. Unii asigurau zona, alții mergeau până la fâșia de frontieră, preluau coletele aduse din Ucraina și le transportau spre locurile de depozitare.
Acuzat că îi anunța unde sunt patrulele
DIICOT a susținut că polițistul îi comunica liderului presupusei grupări informații confidențiale privind:
- programarea sa în serviciu;
- zonele în care urma să patruleze;
- amplasarea celorlalte echipaje;
- intervalele în care patrulele se aflau într-un anumit punct;
- folosirea camerelor și a aparaturii de termoviziune;
- deplasarea polițiștilor pe jos sau cu autoturismele.
În perioada 7–30 septembrie 2021, anchetatorii au identificat șase episoade în care asemenea date i-ar fi fost transmise unui bărbat despre care procurorii au susținut că era liderul grupării.
Alte trei episoade vizau mesaje trimise unui bărbat care nu a fost identificat, desemnat în dosar drept AN099. Potrivit anchetatorilor, acesta utiliza un „telefon de combinații” pentru a comunica cu agentul.
„Mâine sunt de la 6 dimineața la 6 seara”
La 9 septembrie 2021, agentul i-a transmis unuia dintre interlocutori programul său din ziua următoare:
„Mâine sunt de la 6 dimineața la 6 seara. De la 7 la 2 sunt cu termoviziunea la sondă.”
Bărbatul a vrut să știe ce se va întâmpla după ora 14.00:
„Și după 2 unde ești?”
Polițistul i-a răspuns că nu îi fusese comunicată încă următoarea poziție.
Într-o discuție similară cu persoana neidentificată AN099, agentul spunea că va lucra de la ora 6.00 și că va fi într-un autoturism Ford până la ora 14.00.
Ulterior, interlocutorul i-a cerut să păstreze discreția:
„Ține asta la tine.”
Cei doi au stabilit apoi să se întâlnească înainte ca polițistul să intre în serviciu.
„Cum afli, îmi spui”
În perioada 21–22 septembrie, agentul i-a scris unui interlocutor că urma să lucreze în schimbul de zi.
Bărbatul a vrut să știe exact unde va fi repartizat, iar polițistul i-a răspuns:
„Eu mâine s-ar putea să fiu pe zonă. Dar s-ar putea să fiu și pe cameră.”
„Cum afli, îmi spui”, i-a cerut interlocutorul.
În dimineața următoare, agentul i-a transmis codurile zonelor în care urma să activeze. Apoi a indicat intervalele în care colegii săi se aflau în teren și a sugerat o perioadă considerată mai potrivită:
„Eu zic că ar fi bun după 4, că ăștia de la 8 ore sunt în teren.”
A continuat cu informații și mai precise:
„Ar fi bun de la 6, că eu până la 6 stau la 7 cu 1 și după, până la 7 jumate, stau în 7 cu 2.”
La final, polițistul a scris:
„Aștept răspuns.”
Tribunalul a reținut că mesajele conțineau, fără îndoială, informații de serviciu care nu trebuiau comunicate unor persoane din afara instituției.
„Sunt de la 6 cu termo la sondă”
La 23 septembrie, interlocutorul l-a întrebat direct:
„Salut, pe unde ești diseară?”
Polițistul i-a răspuns:
„Sunt de la 6 cu termo la sondă.”
Ulterior, agentul a revenit cu informații actualizate, precizând că fusese trimis în teren, fără aparatura de termoviziune.
În orele următoare a comunicat pozițiile în care trebuia să rămână, traseul următor și ora la care urma să părăsească o anumită zonă.
„Sunt 95–98 toată noaptea”, a scris polițistul.
Agentul a indicat și două intervale care ar fi fost potrivite pentru desfășurarea unei activități:
„La 2 jumate sau la 5 jumate ar fi bun.”
La ora 3.33, i-a cerut interlocutorului să aștepte până când el urma să iasă dintr-o anumită zonă și să plece direct spre bază.
Întrebat dacă o cameră îi surprinde pe cei care merg pe jos
Cele mai explicite schimburi de mesaje au fost înregistrate în noaptea de 27 spre 28 septembrie 2021.
Interlocutorul l-a întrebat pe agent:
„Pe unde s-ar putea ceva diseară?”
Polițistul i-a răspuns că depindea de zona în care urma să fie repartizat și că va lua telefonul cu el pentru a-l anunța.
Agentul a transmis apoi informații despre patrulele deja aflate în teren, ora la care acestea urmau să plece și traseele pe care se deplasau.
„Cel mai bine e la 5 jumate, când pleacă”, a scris polițistul.
Interlocutorul l-a întrebat dacă o cameră de supraveghere îi putea surprinde pe cei care treceau pe jos:
„Dar acolo prinde camera dacă merg pe jos?”
Răspunsul agentului a fost:
„Nu prinde.”
Polițistul a mai precizat că echipajele dintr-o anumită zonă se deplasau cu autoturismul și că nu exista nicio patrulă pedestră:
„Cu auto. Pe jos nu e nimeni.”
La un moment dat, agentul s-a plâns că șeful său nu îi comunicase întreaga misiune:
„E nasol că nu mi-a dat mortul ăsta de șef toată misiunea. Cum aflu, îți spun.”
Instanța a apreciat că asemenea informații, privind raza camerelor și modul de deplasare a patrulelor, nu puteau fi accesibile publicului.
„Am intrat primul și de asta nu am putut trimite mesaj mai repede”
La 30 septembrie, bărbatul l-a întrebat pe agent unde se afla în acea zi.
Polițistul i-a transmis că lucra pe sistemul de supraveghere din Vicovu de Sus:
„Sunt pe cameră pe Vicov.”
A adăugat că intrase primul în serviciu și că, din acest motiv, nu putuse să trimită informația mai repede.
Interlocutorul i-a răspuns că ziua respectivă „nu-i bună” și i-a propus să se întâlnească după terminarea programului.
Cei doi au stabilit să se vadă într-un loc menționat în mod repetat în conversații.
Contrabandiști surprinși cu roaba și mii de pachete de țigări
Dosarul din care a fost desprinsă cauza polițistului descrie mai multe operațiuni de contrabandă desfășurate în 2021.
La 19 octombrie, doi minori ar fi preluat de lângă frontieră 2.000 de pachete de țigări. Când polițiștii au intervenit, cei doi au abandonat coletele și s-au ascuns în curtea unei locuințe.
La 21 octombrie, alte 4.546 de pachete de țigări au fost introduse prin zona verde și ascunse la aproximativ 300 de metri de frontieră.
Unul dintre suspecți a fost surprins în flagrant în timp ce transporta cu o roabă o parte dintre colete. Polițiștii au găsit 3.976 de pachete dintr-o marcă și 570 de pachete Marble, toate fără timbru fiscal.
Într-un alt episod, din ianuarie 2021, un membru al grupării relata că pierduse un autoturism de teren după apariția unui Duster și că fusese aproape prins.
„Jeep-ul l-am băgat într-o bortă și m-a prins, era să mă prindă și pe mine”, spunea acesta, gâfâind.
Bărbatul afirmase că își pierduse și telefonul folosit pentru discuțiile pe Messenger și îi ceruse interlocutorului să nu îl mai contacteze:
„Acela cu Messengerul cu tine… stinge tot! Să nu mă suni!”
Aceste conversații priveau activitatea presupusei grupări, dar se desfășuraseră cu mai multe luni înainte ca polițistul să transmită informațiile de serviciu.
Polițistul a ales să păstreze tăcerea
În timpul procesului, agentul nu a solicitat judecarea prin procedura simplificată și nu a recunoscut acuzațiile.
La termenul din 12 ianuarie 2026, acesta a cerut ca procesul să se desfășoare potrivit procedurii obișnuite și a anunțat că se prevalează de dreptul la tăcere.
Tribunalul a audiat unul dintre martorii indicați în rechizitoriu și a analizat interceptările, SMS-urile și documentele oficiale privind planificările în serviciu.
Instanța: mesajele și divulgarea informațiilor sunt dovedite
Tribunalul a constatat că polițistul era persoana care folosea numărul de telefon de la care fuseseră transmise mesajele.
Judecătorul a arătat că această concluzie rezulta din analiza comunicărilor interceptate și din compararea mesajelor cu documentele oficiale furnizate de Poliția de Frontieră.
Instanța a reținut în mod expres că agentul a transmis date nepublice privind:
- programul său și al colegilor;
- intervalele în care patrulele se aflau în teren;
- zonele de supraveghere;
- utilizarea termoviziunii;
- deplasarea echipajelor cu mașina sau pe jos;
- raza de acoperire a camerelor video.
Din punctul de vedere al acțiunii efective, Tribunalul a apreciat că divulgarea informațiilor era dovedită dincolo de orice îndoială.
De ce a fost totuși achitat
Pentru condamnarea polițistului nu era suficient să se dovedească simpla transmitere a unor date nepublice.
În cazul acuzației privind sprijinirea unei grupări, procurorii trebuiau să demonstreze că agentul știa că interlocutorii săi făceau parte dintr-un grup infracțional organizat și că le oferea informațiile tocmai pentru a ajuta structura respectivă.
Tribunalul a constatat că polițistul comunicase exclusiv cu două persoane și că nu existau probe din care să rezulte că acesta cunoștea componența, organizarea ori scopul grupării.
Mai mult, operațiunile concrete de contrabandă prezentate în rechizitoriu avuseseră loc la 26 ianuarie, 24 iunie, 10 august, 19 octombrie și 21 octombrie 2021.
Informațiile polițistului fuseseră transmise între 7 și 30 septembrie, perioadă în care procurorii nu au prezentat o operațiune concretă de contrabandă organizată sau desfășurată cu ajutorul acelor date.
Judecătorul a arătat că o condamnare nu poate fi întemeiată doar pe presupunerea că gruparea ar fi activat și în luna septembrie:
„O astfel de presupunere nu poate justifica o soluție de condamnare.”
În lipsa unor probe certe, dubiul trebuia să îi profite inculpatului.
Nu s-a dovedit scopul obținerii unor bani sau foloase
Pentru celelalte două infracțiuni, instanța a reținut că legea impunea existența unui scop special: informațiile să fie folosite pentru obținerea unor bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
În ceea ce îl privește pe celălalt interlocutor, existau indicii că avea preocupări privind contrabanda, însă actele concrete documentate de procurori nu coincideau cu perioada în care primise informații de la polițist.
Instanța a subliniat că mesajele puteau crea o suspiciune, dar nu demonstrau în mod cert natura activității pregătite și nici scopul obținerii unor foloase:
„Soluția de condamnare nu se poate fundamenta pe supoziții.”
Prin urmare, judecătorul a stabilit că lipsea una dintre condițiile esențiale pentru existența infracțiunilor.
Achitat pentru toate cele trei acuzații
Tribunalul Suceava l-a achitat pe polițist pentru:
- sprijinirea unui grup infracțional organizat;
- divulgarea și folosirea informațiilor nepublice în formă continuată, în cazul celor șase episoade;
- aceeași infracțiune, în cazul celor trei episoade legate de persoana neidentificată.
Instanța a ridicat sechestrul instituit asupra unui telefon iPhone 12 Pro Max și a dispus restituirea aparatului. Agentul trebuie însă să îl păstreze până la soluționarea definitivă a dosarului.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
