Curtea de Apel Suceava a admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, inculpaţii Alina Ioana Popescu şi Mihai Popescu, partea civilă ANAF – DGRFP Iași și persoana vătămată împotriva sentinţei penale pronunţată de Tribunalul Suceava prin care inculpații au fost condamnați la câte șase luni de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Aceștia au fost achitați pentru infracțiunile de tentativă la fraudă informatică și evaziune fiscală.
În urma apelului, Mihai Popescu a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la fraudă informatică. Termenul de supraveghere stabilit este de doi ani.
You might also like
Pe durata termenului de supraveghere inculpatul are obligația să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile la una din următoarele instituţii: Primăria municipiului Suceava sau Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Suceava.
Procesul penal pentru infracțiunea de evaziune fiscală (cauză de nepedepsire) și fals în înscrisuri sub semnătură privată (prescripția generală a răspunderii penale) a încetat.
În cazul Alinei Ioana Popescu procesul a încetat pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la evaziune fiscală (încadrare juridică schimbată din evaziune fiscală), fals în înscrisuri sub semnătură privată (prescripţia generală a răspunderii penale).
Decizia este definitivă.
În anul 2019, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Mihai Popescu și Alina Ioana Popescu, soţ şi soţie, cercetaţi în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă de fraudă informatică, evaziune fiscală şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Anchetatorii au stabilit că inculpaţii sunt soţ şi soţie şi ambii profesează ca farmacişti, la puncte de lucru din judeţul Suceava ale aceleiaşi farmacii.
Într-o zi, în cursul lunii martie 2015, o femeie s-a deplasat la punctul de lucru al farmaciei la care lucra Mihai Popescu, ocazie cu care aceasta a obţinut un card de fidelitate la respectiva farmacie, iar bărbatul a intrat în posesia unei copii scanate a actului de identitate al persoanei vătămate.
Ulterior, în cursul lunii aprilie 2016 inculpaţii au introdus date informatice false în sistemul informatic al unui agent economic – organizator de jocuri de noroc la distanţă (online), în scopul de a obține un beneficiu material, respectiv la data de 23 aprilie 2016 au creat un cont de jucător pe site-ul gestionat de respectivul organizator de jocuri de noroc, sub identitatea femeii, în baza copiei scanate a actului de identitate al persoanei vătămate.
Inculpaţii au folosit ulterior acest cont de jucător, sub identitatea persoanei vătămate, şi au realizat câștiguri din jocuri de noroc la distanță în sumă de 2.356 de lei, sumă achitată de agentul economic – organizator de jocuri de noroc către cei doi inculpaţi, iar aceste acţiuni sunt apte de a produce femeii o pagubă, constând în obligaţiile fiscale aferente venitului din jocuri de noroc, prejudiciu care încă nu s-a produs.
La data de 24 aprilie 2016, Mihai Popescu s-a prezentat la un punct de lucru al organizatorului de jocuri de noroc, a depus în numerar suma de 500 de lei printr-o dispoziție de încasare şi a semnat în fals dispoziţia menţionată cu numele persoanei vătămate, dispoziţia de încasare fiind păstrată de agentul economic ca document de plată a sumei de 500 de lei.
Ulterior, la data de 28 aprilie 2016, Alina Ioana Popescu s-a prezentat la acelaşi punct de lucru, a ridicat în numerar suma de 2.356 de lei printr-o dispoziție de plată şi a semnat în fals dispoziţia menţionată cu numele persoanei vătămate, dispoziţia de plată fiind păstrată de agentul economic ca document de plată a sumei de 2.356 de lei.
De asemenea, inculpaţii au ascuns sursa impozabilă obţinută în cursul anului 2016, în sensul că, după ce în luna aprilie 2016 au creat, folosind date false, un cont de jucător pe o platformă de jocuri de noroc la distanţă, sub identitatea persoanei vătămate, au folosit acest cont de jucător şi au obţinut la data de 28 aprilie 2016 câştiguri din jocuri de noroc la distanţă în sumă de 2.356 de lei, venituri pe care nu le-au declarat organelor fiscale, modalitate în care s-au sustras de la plata impozitului pe venitul realizat.
Dosarul a fost instrumentată de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava împreună cu poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Suceava – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Tribunalului Suceava.
