Tribunalul Suceava a dispus instituirea măsurii supravegherii specializate în familie în cazul unui copil care, la vârsta de nouă ani și nouă luni, a furat o bicicletă lăsată în fața unei școli.
Minorul va rămâne în grija mamei și trebuie să participe, împreună cu părinții săi, la o ședință de consiliere psihologică organizată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava.
Instanța i-a obligat și pe cei doi părinți să urmeze o ședință de consiliere pentru îmbunătățirea abilităților de supraveghere și educare a copilului.
Hotărârea a fost pronunțată de Tribunalul Suceava la 5 iunie 2026, iar măsurile dispuse sunt executorii.
A luat bicicleta lăsată în fața porții școlii
Cazul a ajuns în atenția DGASPC Suceava după clasarea unui dosar penal deschis pentru furt.
La 22 iunie 2025, în jurul orei 14.30, un copil s-a deplasat cu bicicleta la terenul de sport al unei școli gimnaziale. Acesta a lăsat bicicleta pe trotuar, în fața porții de acces în curtea unității de învățământ, după care a intrat pe teren împreună cu mai mulți copii.
În jurul orei 17.00, băiatul a constatat că bicicleta dispăruse și și-a anunțat tatăl, care a sesizat Poliția.
În urma cercetărilor, polițiștii au stabilit că bicicleta fusese luată de un alt copil, care avea la momentul faptei nouă ani și nouă luni. Bunul a fost recuperat și restituit proprietarului.
Mama minorului le-a declarat anchetatorilor că fiul său a comis fapta fără să înțeleagă în mod concret consecințele.
Pentru că nu împlinise vârsta de 14 ani, copilul nu putea fi tras la răspundere penală. Parchetul a clasat dosarul la 10 decembrie 2025, invocând cauza de neimputabilitate reprezentată de minoritate.
DGASPC a cerut supravegherea specializată a copilului
DGASPC Suceava a deschis procesul la 31 martie 2026 și a solicitat ca minorul să fie menținut în familie, dar sub supraveghere specializată.
Instituția a mai cerut ca părinții să colaboreze cu specialiștii, să participe la programe de consiliere psihologică și să asigure prezența copilului la ședințele adaptate nevoilor sale.
Reprezentanții direcției au arătat că mama refuzase inițial instituirea măsurii și că nu ar fi conștientizat pe deplin riscurile comportamentale, fiind necesară intervenția pentru prevenirea unor noi fapte.
Copilul locuiește împreună cu mama sa, sora mai mare, partenerul mamei și alți doi frați vitregi. Părinții săi sunt divorțați din anul 2020 și exercită în comun autoritatea părintească, domiciliul copiilor fiind stabilit la mamă. Tatăl este plecat la muncă în străinătate, dar păstrează legătura telefonic cu minorii.
Tatăl a susținut că a fost un incident izolat
Tatăl copilului a cerut respingerea măsurii de supraveghere specializată, considerând-o excesivă, însă a fost de acord cu participarea familiei la consiliere psihologică.
Acesta a arătat că păstrează permanent legătura cu fiul său prin apeluri video și că, atunci când revine în țară, copiii petrec perioade îndelungate împreună cu el.
Potrivit tatălui, furtul bicicletei a fost un incident izolat, specific vârstei, iar copilul nu ar fi înțeles pe deplin consecințele faptei.
După incident, ambii părinți l-au sancționat. Mama i-a limitat accesul la telefon și la alte activități, iar tatăl nu i-a mai oferit bani de buzunar pentru o perioadă.
Bărbatul a susținut că minorul este supravegheat corespunzător, beneficiază de condiții bune de trai și nu a mai avut alte manifestări de comportament deviant. Acesta și-a exprimat și temerea că măsura ar putea duce la stigmatizarea copilului sau la apariția unor situații de bullying în mediul școlar.
„Am făcut o greșeală. Nu o să mai fac niciodată”
Minorul a fost audiat de judecător în camera de consiliu la 4 iunie 2026.
Copilul a recunoscut că a greșit și a arătat că a înțeles cum s-ar simți dacă cineva i-ar lua un bun care îi aparține.
„Am făcut o greșeală”, a declarat minorul în fața instanței, adăugând: „Nici mie nu mi-ar conveni să-mi ia lucrul care este al meu” și „Nu o să mai fac niciodată așa ceva”.
Tribunalul a constatat că fapta a avut un grad redus de pericol social, a fost un incident izolat, iar riscul ca minorul să comită o nouă faptă prevăzută de legea penală este minim. Și raportul psihosocial întocmit de DGASPC indica un risc redus de recidivă.
Instanța a ales măsurile minime necesare
Judecătorii au arătat că, în cazul unui copil care comite o faptă penală, dar nu răspunde penal, legea permite fie plasamentul, fie supravegherea specializată în cadrul familiei.
Ținând cont de vârsta copilului, gravitatea redusă a faptei, reacția părinților și lipsa unor abateri repetate, Tribunalul a considerat că măsurile trebuie limitate la minimul necesar.
Minorul va rămâne la domiciliul mamei și va fi supus măsurii de supraveghere specializată. În termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sentinței, acesta trebuie să participe împreună cu părinții la o ședință de consiliere psihologică la sediul DGASPC Suceava.
Părinții trebuie să urmeze, la rândul lor, o ședință destinată îmbunătățirii abilităților de supraveghere și educare. Participarea copilului la ședința destinată părinților este opțională.
Tatăl minorului a contestat sentința, însă Curtea de Apel Suceava i-a respins apelul ca nefondat la data de 8 iulie 2026.














