Doi foști angajați care au cerut plata unor ore suplimentare și a mai multor sporuri pentru activitatea desfășurată la microhidrocentrale au pierdut definitiv procesul deschis împotriva fostului angajator SC Vienna Energy Forța Naturală SRL București.
Curtea de Apel Suceava le-a respins apelul și i-a obligat să achite societății încă 12.112,98 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. La această sumă se adaugă cei 10.000 de lei stabiliți anterior de Tribunalul Suceava pentru judecata în primă instanță.
You might also like
În total, cei doi trebuie să suporte peste 22.000 de lei din cheltuielile de judecată ale firmei.
Decizia Curții de Apel Suceava a fost pronunțată la 20 mai 2026 și este definitivă.
Numărul dosarului este 3823/86/2020.
Au cerut sporuri și plata programului de 24 de ore
Procesul a fost deschis în noiembrie 2020. Cei doi bărbați au susținut că fostul angajator trebuia să le plătească drepturi salariale și ore suplimentare prevăzute inițial în contractele de muncă încheiate cu Hidroelectrica și preluate ulterior de societatea care cumpărase activele.
Aceștia au solicitat sporuri pentru:
- ore suplimentare;
- muncă de noapte;
- activitatea din zilele de sărbătoare legală;
- munca prestată sâmbăta și duminica.
Foștii angajați au arătat că sporurile fuseseră calculate pentru opt ore, deși, în opinia lor, trebuiau achitate pentru turele de câte 24 de ore pe care susțineau că le efectuaseră.
Cererile au vizat perioada 1 iulie 2009 – 2 martie 2020 în cazul unuia dintre reclamanți și 1 iulie 2009 – 12 februarie 2019 în cazul celuilalt.
Spuneau că lucrau 24 de ore, urmate de 48 de ore libere
În apel, cei doi au susținut că activitatea era organizată într-un program permanent, iar atunci când unul dintre salariați intra în concediu, ceilalți trei lucrau în sistem de 24 de ore cu 48 de ore libere.
Aceștia au invocat graficele de tură, procesele-verbale de schimbare a turelor și foile de parcurs. Unul dintre foștii angajați susținea că făcea o navetă de 54 de kilometri cu mașina personală pentru a ajunge la centralele din zona Pojorâta, Sihla, Ariniș și Sadova.
Potrivit susținerilor lor, intrau în tură la ora 7.00 și ieșeau în dimineața următoare, tot la ora 7.00. În timpul nopții trebuiau să citească indicii contoarelor, să calculeze energia produsă și să consemneze periodic temperaturile, presiunea apei și parametrii turbinelor.
Firma a susținut că microhidrocentralele erau automatizate
Societatea a contestat afirmațiile foștilor angajați și a arătat că microhidrocentralele fuseseră automatizate încă din anul 2011, monitorizarea fiind efectuată de la un dispecerat central.
Reprezentanții firmei au precizat că graficele de tură aveau doar caracter informativ și indicau persoanele care puteau fi contactate în cazul unei avarii care nu putea fi remediată de la distanță.
Foile de parcurs nu dovedeau, în opinia angajatorului, prezența la serviciu sau durata programului, fiind documente folosite pentru justificarea consumului de combustibil.
Firma a mai arătat că, pentru perioada analizată, nu mai exista un contract colectiv de muncă aplicabil și că sporul de consemn de 25% nu putea fi cumulat automat cu sporul pentru ore suplimentare.
Pretențiile mai vechi de trei ani au fost prescrise
Tribunalul Suceava a stabilit că drepturile salariale se prescriu separat pentru fiecare lună, în termen de trei ani de la data la care trebuiau plătite.
Cum procesul fusese deschis la 24 noiembrie 2020, toate pretențiile anterioare datei de 24 noiembrie 2017 au fost respinse ca prescrise.
Foștii angajați au susținut că termenul trebuia calculat de la încetarea raporturilor de muncă și de la eliberarea adeverințelor necesare pensionării.
Curtea de Apel a respins această interpretare. Judecătorii au arătat că emiterea adeverințelor sau încetarea contractelor de muncă nu reprezintă cauze legale de întrerupere a prescripției.
Expertul nu a identificat ore suplimentare neplătite
Pentru perioada ulterioară datei de 24 noiembrie 2017, instanțele au analizat un raport de expertiză contabilă și documentele depuse de ambele părți.
Expertul a făcut două variante de calcul: una pe baza pontajelor întocmite de societate și alta folosind procesele-verbale de schimbare a turelor invocate de reclamanți.
În niciuna dintre variante nu au fost identificate ore suplimentare sau alte drepturi salariale rămase neachitate.
Expertiza nu a găsit diferențe de plată pentru ore suplimentare, muncă de noapte, activitate în zilele de sărbătoare legală ori muncă prestată sâmbăta și duminica.
Consemnul nu înseamnă automat ore suplimentare
Curtea de Apel a arătat că perioada în care un salariat se află la dispoziția angajatorului poate fi considerată timp de muncă, inclusiv atunci când acesta nu desfășoară permanent o activitate.
Totuși, această calificare nu înseamnă automat că întreaga perioadă trebuie plătită ca muncă suplimentară.
Pentru acordarea sporului era necesar să se demonstreze că munca fusese efectiv prestată și că numărul orelor lucrate depășise durata normală a programului. În cazul celor doi foști angajați, probele administrate nu au confirmat această situație.
Procesul a avut 32 de termene la Tribunalul Suceava
La prima instanță, procesul s-a desfășurat pe parcursul mai multor ani și a avut 32 de termene de judecată.
Societatea solicitase cheltuieli mult mai mari, prezentând un onorariu de avocat de peste 20.000 de lei și alte cheltuieli de peste 67.000 de lei.
Tribunalul a redus suma acordată firmei la 10.000 de lei, apreciind complexitatea dosarului, numărul mare de termene și volumul de muncă al avocatului, dar constatând că o parte dintre celelalte cheltuieli nu fusese dovedită suficient.
