Curtea de Apel Suceava a pronunțat hotărârea definitivă într-un dosar de ucidere din culpă deschis în urma unui accident de muncă produs în toamna anului 2022, în curtea unei societăți din Bivolăria, orașul Vicovu de Sus. Un paznic a fost lovit de o autoutilitară Mercedes-Benz Sprinter care efectua o manevră de mers înapoi și a murit, după aproape două săptămâni, la spital.
Samuel Lucian B., șoferul autoutilitarei, a rămas cu o pedeapsă rezultantă de 1 an și 10 luni de închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere, iar firma pentru care acesta lucra, societate care are ca obiect de activitate producerea de încălțăminte, a fost condamnată la o amendă penală de 62.500 de lei pentru ucidere din culpă.
You might also like
În cazul șoferului, termenul de supraveghere stabilit este de 2 ani și 6 luni. Pe durata acestui termen, bărbatul va trebui să
presteze 80 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, dacă starea de sănătate îi permite.
Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondat apelul societății, care solicitase achitarea, și a menținut condamnarea penală.
Instanța a admis însă apelurile rudelor victimei și al asigurătorului pe anumite aspecte ale laturii civile, modificând modul de calcul al dobânzilor și înlăturând din hotărâre obligarea expresă la penalități de întârziere de 0,2% pe zi.
Decizia este definitivă.
Numărul dosarului este 1455/285/2025.
Peste 100.000 de euro daune morale pentru familia victimei
Instanța a menținut și cuantumul despăgubirilor morale acordate familiei bărbatului decedat.
Asigurătorul a fost obligat la plata:
- a câte 20.000 de euro pentru soția victimei și pentru fiecare dintre cei trei descendenți indicați în hotărâre;
- a câte 5.000 de euro pentru patru nepoți ai victimei;
- a câte 1.000 de euro pentru trei gineri ai victimei.
În total, daunele morale stabilite ajung la 103.000 de euro.
Soției victimei i-au fost acordate separat și 18.000 de lei daune materiale, reprezentând cheltuieli legate de înmormântare și pomeniri.
Curtea de Apel a considerat că sumele acordate de prima instanță sunt juste și suficiente și nu a admis solicitarea familiei de majorare a daunelor morale.
Judecătorii au arătat că moartea violentă și neașteptată a bărbatului a afectat ireversibil viața familiei, iar soția, fiicele, nepoții și ginerii acestuia au suferit consecințe puternice în plan psihic și afectiv.
Accidentul s-a produs în timp ce șoferul mergea cu autoutilitara înapoi
Accidentul care a dus la întregul dosar s-a produs în data de 21 octombrie 2022, în jurul orei 16.38, în curtea societății din Bivolăria.
Șoferul, angajat al firmei, efectua o manevră de mers înapoi cu o autoutilitară Mercedes-Benz Sprinter aparținând societății.
Potrivit instanței, bărbatul nu s-a asigurat corespunzător, deși vizibilitatea în spatele autoutilitarei era redusă.
Mai mult, regulile interne de securitate și sănătate în muncă ale societății prevedeau că, atunci când vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculul putea fi manevrat înapoi doar dacă șoferul era dirijat de o altă persoană aflată în exterior.
Șoferul cunoștea această regulă, semnând de luare la cunoștință în ianuarie 2022.
În timpul manevrei, autoutilitara l-a acroșat pe unul dintre angajații societății, care lucra ca paznic și traversa curtea firmei.
Victima a fost grav rănită și a fost transportată la spital. Bărbatul a murit la 2 noiembrie 2022. Instanța a reținut că accidentul a dus la decesul acestuia.
Raportul medico-legal a stabilit că moartea a fost violentă și s-a datorat unui traumatism cranio-cerebral grav, complicat ulterior cu afecțiuni pulmonare. Între traumatism și deces a fost stabilită o legătură de cauzalitate.
Firma nu avea trasee pietonale marcate, bariere sau indicatoare
Cercetările au scos însă la iveală că accidentul nu s-a produs exclusiv pe fondul conduitei șoferului.
Potrivit procesului-verbal întocmit de Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava, în curtea societății nu erau stabilite prin marcaje vizibile căile de circulație destinate angajaților, deși regulile interne prevedeau separarea, pe cât posibil, a circulației pietonale de cea a autovehiculelor.
În locurile periculoase nu existau bariere și indicatoare, iar traseele pentru vehicule și pietoni nu erau delimitate.
În plus, societatea nu desemnase o persoană care să dirijeze șoferii atunci când aceștia efectuau manevre de mers înapoi în condiții de vizibilitate redusă.
Expertul a arătat că șoferul efectua asemenea manevre zilnic și că nu putea fi lăsat să caute de fiecare dată un alt angajat care să îl ghideze, în condițiile în care ceilalți salariați nu aveau o asemenea obligație în fișa postului. Desemnarea unei persoane care să asigure dirijarea vehiculelor revenea angajatorului.
Administratorul societății a confirmat, potrivit Curții de Apel, că în interiorul firmei nu existau bariere, indicatoare sau un traseu separat pentru vehicule și pietoni.
ITM Suceava a mai constatat că firma nu asigurase activitatea de pază cu personal atestat profesional și că, la momentul accidentului, societatea nu deținea autorizație de funcționare din punct de vedere al securității și sănătății în muncă pentru activitatea de transport rutier de mărfuri – cod CAEN 4941.
Victima a avut, la rândul său, o culpă de 40%
Dosarul conține însă și un element important referitor la comportamentul victimei.
Potrivit ITM Suceava și expertizei tehnice, paznicul a traversat curtea dinspre cabina portarului către clădirea în care se aflau camera compresoarelor, centrala termică și grupul sanitar fără să se asigure cu privire la existența unui vehicul aflat în mișcare.
Expertiza tehnică a apreciat inițial contribuția șoferului la producerea accidentului la 60%, iar pe cea a victimei la 40%.
În stabilirea răspunderii civile, instanța a reținut în final o culpă concurentă de 40% pentru șofer, 20% pentru societate și 40% pentru victimă.
Curtea de Apel Suceava a respins criticile familiei cu privire la procentul de culpă atribuit victimei și a apreciat că prima instanță a stabilit corect această proporție.
