Un polițist de frontieră din Vicovu de Sus, acuzat că le furniza contrabandiștilor de țigări informații despre programul patrulelor, amplasarea echipajelor și zonele supravegheate, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Suceava la 10 luni și 20 de zile de închisoare cu suspendare.
Decizia a fost pronunțată la 17 septembrie 2026, după ce procurorii DIICOT Suceava au contestat hotărârea Tribunalului Suceava, care îl achitase pentru toate cele trei infracțiuni pentru care fusese trimis în judecată.
You might also like
Potrivit hotărârii judecătorești, Ilie Bodîrlău, agent de poliție de frontieră în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Vicovu de Sus, încadrat pe postul de agent III și conductor de câini de serviciu, a transmis în repetate rânduri informații nedestinate publicității unor persoane implicate în activități de contrabandă cu țigarete.
În septembrie 2021, polițistul a comunicat prin SMS date despre programul său de lucru, pozițiile patrulelor, intervalele de supraveghere și posibilitățile de evitare a echipajelor din teren.
Judecătorii Curții de Apel Suceava au stabilit că aceste informații erau folosite pentru planificarea transporturilor ilegale de țigări peste frontiera cu Ucraina și pentru evitarea controalelor.
Numărul dosarului este 3775/86/2024.
Achitat de Tribunalul Suceava, condamnat după apelul procurorilor DIICOT
La 26 iunie 2026, Tribunalul Suceava a dispus achitarea lui Ilie Bodîrlău pentru toate acuzațiile formulate de procurori.
Acesta fusese trimis în judecată pentru sprijinirea unui grup infracțional organizat și pentru două infracțiuni de folosire a informațiilor nedestinate publicității în scopul obținerii unor foloase necuvenite, în formă continuată.
Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava au atacat sentința, iar Curtea de Apel Suceava a admis apelul și a desființat integral hotărârea primei instanțe.
În urma rejudecării, Bodîrlău a fost achitat pentru acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat, în modalitatea sprijinirii, însă a fost condamnat pentru cele două infracțiuni privind divulgarea și folosirea informațiilor nedestinate publicității.
Pentru fiecare dintre cele două infracțiuni, una cu șase acte materiale și cealaltă cu trei acte materiale, instanța a stabilit câte opt luni de închisoare.
Prin contopirea pedepselor, a rezultat o condamnare definitivă de 10 luni și 20 de zile de închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere pe o perioadă de doi ani.
De ce a primit o pedeapsă cu suspendare
La individualizarea pedepsei, Curtea de Apel Suceava susține că a ținut cont de gravitatea faptelor, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului.
Judecătorii au reținut că bărbatul nu mai fusese condamnat anterior, nu se sustrăsese de la judecată, nu încercase să împiedice aflarea adevărului și își exprimase acordul de a presta muncă în folosul comunității.
Instanța a apreciat că reeducarea acestuia poate fi realizată fără executarea efectivă a pedepsei în penitenciar.
Astfel, pe durata termenului de supraveghere de doi ani, Ilie Bodîrlău trebuie să respecte măsurile stabilite de Serviciul de Probațiune Suceava, să urmeze un program de reintegrare socială și să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei Orașului Vicovu de Sus sau al Primăriei Comunei Vicovu de Jos, conform dispozițiilor instanței.
Totodată, judecătorii au dispus confiscarea unui telefon iPhone 12 Pro Max, considerat folosit la comiterea infracțiunilor.
Condamnatul a fost obligat și la plata sumei de 6.500 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
Agent III și conductor de câine de serviciu
Potrivit rechizitoriului DIICOT, inculpatul avea 24 de ani în momentul faptelor și lucra la Sectorul Poliției de Frontieră Vicovu de Sus, fiind încadrat ca agent III și conductor de câine de serviciu.
Procurorii au susținut că, în septembrie 2021, acesta ar fi sprijinit o grupare formată din cetățeni români și ucraineni, care introducea ilegal în țară cantități importante de țigări prin zona verde a frontierei.
Gruparea ar fi fost constituită la începutul anului 2021 și ar fi acționat în zona Vicovu de Sus, membrii săi ocupându-se de preluarea, transportarea, ascunderea, depozitarea și vânzarea țigărilor provenite din contrabandă.
În structura descrisă de anchetatori apăreau persoane cu vârste cuprinse între 17 și 72 de ani. Unii asigurau zona, alții mergeau până la fâșia de frontieră, preluau coletele aduse din Ucraina și le transportau spre locurile de depozitare.
Acuzat că îi anunța unde sunt patrulele
DIICOT a susținut că polițistul îi comunica liderului presupusei grupări informații confidențiale privind:
- programarea sa în serviciu;
- zonele în care urma să patruleze;
- amplasarea celorlalte echipaje;
- intervalele în care patrulele se aflau într-un anumit punct;
- folosirea camerelor și a aparaturii de termoviziune;
- deplasarea polițiștilor pe jos sau cu autoturismele.
În perioada 7–30 septembrie 2021, anchetatorii au identificat șase episoade în care asemenea date i-ar fi fost transmise unui bărbat despre care procurorii au susținut că era liderul grupării.
Alte trei episoade vizau mesaje trimise unui bărbat care nu a fost identificat, desemnat în dosar drept AN099. Potrivit anchetatorilor, acesta utiliza un „telefon de combinații” pentru a comunica cu agentul.
„Mâine sunt de la 6 dimineața la 6 seara”
La 9 septembrie 2021, agentul i-a transmis unuia dintre interlocutori programul său din ziua următoare:
„Mâine sunt de la 6 dimineața la 6 seara. De la 7 la 2 sunt cu termoviziunea la sondă.”
Bărbatul a vrut să știe ce se va întâmpla după ora 14.00:
„Și după 2 unde ești?”
Polițistul i-a răspuns că nu îi fusese comunicată încă următoarea poziție.
Într-o discuție similară cu persoana neidentificată AN099, agentul spunea că va lucra de la ora 6.00 și că va fi într-un autoturism Ford până la ora 14.00.
Ulterior, interlocutorul i-a cerut să păstreze discreția:
„Ține asta la tine.”
Cei doi au stabilit apoi să se întâlnească înainte ca polițistul să intre în serviciu.
„Cum afli, îmi spui”
În perioada 21–22 septembrie, agentul i-a scris unui interlocutor că urma să lucreze în schimbul de zi.
Bărbatul a vrut să știe exact unde va fi repartizat, iar polițistul i-a răspuns:
„Eu mâine s-ar putea să fiu pe zonă. Dar s-ar putea să fiu și pe cameră.”
„Cum afli, îmi spui”, i-a cerut interlocutorul.
În dimineața următoare, agentul i-a transmis codurile zonelor în care urma să activeze. Apoi a indicat intervalele în care colegii săi se aflau în teren și a sugerat o perioadă considerată mai potrivită:
„Eu zic că ar fi bun după 4, că ăștia de la 8 ore sunt în teren.”
A continuat cu informații și mai precise:
„Ar fi bun de la 6, că eu până la 6 stau la 7 cu 1 și după, până la 7 jumate, stau în 7 cu 2.”
La final, polițistul a scris:
„Aștept răspuns.”
Tribunalul a reținut că mesajele conțineau, fără îndoială, informații de serviciu care nu trebuiau comunicate unor persoane din afara instituției.
„Sunt de la 6 cu termo la sondă”
La 23 septembrie, interlocutorul l-a întrebat direct:
„Salut, pe unde ești diseară?”
Polițistul i-a răspuns:
„Sunt de la 6 cu termo la sondă.”
Ulterior, agentul a revenit cu informații actualizate, precizând că fusese trimis în teren, fără aparatura de termoviziune.
În orele următoare a comunicat pozițiile în care trebuia să rămână, traseul următor și ora la care urma să părăsească o anumită zonă.
„Sunt 95–98 toată noaptea”, a scris polițistul.
Agentul a indicat și două intervale care ar fi fost potrivite pentru desfășurarea unei activități:
„La 2 jumate sau la 5 jumate ar fi bun.”
La ora 3.33, i-a cerut interlocutorului să aștepte până când el urma să iasă dintr-o anumită zonă și să plece direct spre bază.
Întrebat dacă o cameră îi surprinde pe cei care merg pe jos
Cele mai explicite schimburi de mesaje au fost înregistrate în noaptea de 27 spre 28 septembrie 2021.
Interlocutorul l-a întrebat pe agent:
„Pe unde s-ar putea ceva diseară?”
Polițistul i-a răspuns că depindea de zona în care urma să fie repartizat și că va lua telefonul cu el pentru a-l anunța.
Agentul a transmis apoi informații despre patrulele deja aflate în teren, ora la care acestea urmau să plece și traseele pe care se deplasau.
„Cel mai bine e la 5 jumate, când pleacă”, a scris polițistul.
Interlocutorul l-a întrebat dacă o cameră de supraveghere îi putea surprinde pe cei care treceau pe jos:
„Dar acolo prinde camera dacă merg pe jos?”
Răspunsul agentului a fost:
„Nu prinde.”
Polițistul a mai precizat că echipajele dintr-o anumită zonă se deplasau cu autoturismul și că nu exista nicio patrulă pedestră:
„Cu auto. Pe jos nu e nimeni.”
La un moment dat, agentul s-a plâns că șeful său nu îi comunicase întreaga misiune:
„E nasol că nu mi-a dat mortul ăsta de șef toată misiunea. Cum aflu, îți spun.”
Instanța a apreciat că asemenea informații, privind raza camerelor și modul de deplasare a patrulelor, nu puteau fi accesibile publicului.
„Am intrat primul și de asta nu am putut trimite mesaj mai repede”
La 30 septembrie, bărbatul l-a întrebat pe agent unde se afla în acea zi.
Polițistul i-a transmis că lucra pe sistemul de supraveghere din Vicovu de Sus:
„Sunt pe cameră pe Vicov.”
A adăugat că intrase primul în serviciu și că, din acest motiv, nu putuse să trimită informația mai repede.
Interlocutorul i-a răspuns că ziua respectivă „nu-i bună” și i-a propus să se întâlnească după terminarea programului.
Cei doi au stabilit să se vadă într-un loc menționat în mod repetat în conversații.
Contrabandiști surprinși cu roaba și mii de pachete de țigări
Dosarul din care a fost desprinsă cauza polițistului descrie mai multe operațiuni de contrabandă desfășurate în 2021.
La 19 octombrie, doi minori ar fi preluat de lângă frontieră 2.000 de pachete de țigări. Când polițiștii au intervenit, cei doi au abandonat coletele și s-au ascuns în curtea unei locuințe.
La 21 octombrie, alte 4.546 de pachete de țigări au fost introduse prin zona verde și ascunse la aproximativ 300 de metri de frontieră.
Unul dintre suspecți a fost surprins în flagrant în timp ce transporta cu o roabă o parte dintre colete. Polițiștii au găsit 3.976 de pachete dintr-o marcă și 570 de pachete Marble, toate fără timbru fiscal.
Într-un alt episod, din ianuarie 2021, un membru al grupării relata că pierduse un autoturism de teren după apariția unui Duster și că fusese aproape prins.
„Jeep-ul l-am futut într-o bortă și m-a prins, era să mă prindă și pe mine. (…) Na! S-a pierdut și marfă dacă ești prost”, spunea acesta, gâfâind.
Bărbatul afirmase că își pierduse și telefonul folosit pentru discuțiile pe Messenger și îi ceruse interlocutorului să nu îl mai contacteze:
„Acela cu Messengerul cu tine… stinge tot! Să nu mă suni!”
Aceste conversații priveau activitatea presupusei grupări, dar se desfășuraseră cu mai multe luni înainte ca polițistul să transmită informațiile de serviciu.
Polițistul a ales să păstreze tăcerea
În timpul procesului, agentul nu a solicitat judecarea prin procedura simplificată și nu a recunoscut acuzațiile.
La termenul din 12 ianuarie 2026, acesta a cerut ca procesul să se desfășoare potrivit procedurii obișnuite și a anunțat că se prevalează de dreptul la tăcere.
Tribunalul a audiat unul dintre martorii indicați în rechizitoriu și a analizat interceptările, SMS-urile și documentele oficiale privind planificările în serviciu.
Instanța: mesajele și divulgarea informațiilor sunt dovedite
Tribunalul a constatat că polițistul era persoana care folosea numărul de telefon de la care fuseseră transmise mesajele.
Judecătorul a arătat că această concluzie rezulta din analiza comunicărilor interceptate și din compararea mesajelor cu documentele oficiale furnizate de Poliția de Frontieră.
Instanța a reținut în mod expres că agentul a transmis date nepublice privind:
- programul său și al colegilor;
- intervalele în care patrulele se aflau în teren;
- zonele de supraveghere;
- utilizarea termoviziunii;
- deplasarea echipajelor cu mașina sau pe jos;
- raza de acoperire a camerelor video.
Din punctul de vedere al acțiunii efective, Tribunalul a apreciat că divulgarea informațiilor era dovedită dincolo de orice îndoială.
