Un bărbat a fost condamnat definitiv la 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru ultraj, după ce a amenințat în repetate rânduri o polițistă din județul Suceava și pe mama acesteia, pe fondul nemulțumirilor legate de măsurile de carantinare impuse în perioada pandemiei Covid-19.
Curtea de Apel Suceava a respins atât apelul inculpatului Ghiță Mometco, care cerea achitarea sau o pedeapsă mai blândă, cât și apelurile formulate de părțile civile, care solicitau executarea pedepsei în regim de detenție.
You might also like
Inculpatul a fost găsit vinovat pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, după ce, în perioada 9 octombrie – 9 noiembrie 2021, a transmis în mod repetat amenințări unei agente de poliție care ocupa funcția de șef de post la Postul de Poliție Moldova Sulița.
Instanța a stabilit că amenințările au fost transmise atât telefonic, cât și prin mesaje pe Facebook Messenger, în legătură cu modul în care polițista își exercita atribuțiile de serviciu în contextul verificării respectării măsurilor de carantinare. Bărbatul o considera responsabilă pentru faptul că mama sa fusese carantinată și îi reproșa inclusiv sancționarea unor persoane care nu respectaseră regulile impuse în pandemie.
Judecătorii au reținut că inculpatul i-a transmis polițistei mesaje precum: „Te-ai ajuns, lasă că vorbim noi” sau „Îți fac lista”, iar mamei acesteia i-a spus: „Să îi spuneți la fiica dumneavoastră să stea în banca ei” și „Va jur că o să o îngrijiți în pat”. Într-un alt mesaj, inculpatul a afirmat: „Eu nu am ce pierde”.
Tribunalul a apreciat că aceste mesaje și amenințări au creat o stare reală de temere atât polițistei, cât și mamei sale. În timpul procesului, mai mulți martori au declarat că femeia devenise temătoare inclusiv în timpul serviciului și că se gândise chiar să renunțe la cariera de polițist și să plece din localitate.
Pe lângă condamnarea la 1 an și 6 luni de închisoare, instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o perioadă de 4 ani. În această perioadă, inculpatul trebuie să respecte mai multe obligații impuse de Serviciul de Probațiune și să presteze 120 de zile de muncă în folosul comunității.
Totodată, bărbatului i-au fost interzise, pentru o perioadă de doi ani, anumite drepturi, printre care dreptul de a ocupa funcții publice sau funcții care implică exercițiul autorității de stat.
Instanța a admis și acțiunile civile formulate de cele două femei. Astfel, inculpatul a fost obligat să îi plătească polițistei suma de 5.000 de euro cu titlu de daune morale, iar mamei acesteia suma de 5.000 de lei.
În apel, inculpatul a susținut că mesajele transmise nu erau de natură să creeze o stare de temere și că, în realitate, ar fi fost doar reproșuri generate de starea de sănătate a mamei sale și de măsurile de carantinare. Acesta a cerut achitarea sau, în subsidiar, amânarea aplicării pedepsei.
Curtea de Apel Suceava a respins însă toate argumentele formulate de apărare și a arătat că amenințările au fost reale și suficient de grave pentru a crea teamă persoanelor vătămate. Judecătorii au subliniat că nu este nevoie ca starea de temere să fie confirmată de martori, fiind suficient ca din împrejurările cauzei să rezulte aptitudinea mesajelor de a produce frică și nesiguranță.
Magistrații au mai arătat că reacția polițistei confirmă gravitatea situației, aceasta solicitând inclusiv măsuri de protecție pentru locuința în care stătea împreună cu mama sa. Martorii au declarat că femeia devenise mai puțin implicată în activitatea profesională și că se temea să își desfășoare singură serviciul de patrulare.
În ceea ce privește pedeapsa, Curtea a apreciat că executarea acesteia în penitenciar nu este necesară, având în vedere că inculpatul nu avea antecedente penale, este integrat social și are familie și copii în întreținere. Totuși, judecătorii au considerat că simpla amânare a aplicării pedepsei ar fi prea blândă și nu ar fi suficientă pentru a-l determina să respecte legea pe viitor.
De asemenea, instanța a subliniat că astfel de fapte sunt grave deoarece aduc atingere nu doar libertății psihice a victimelor, ci și autorității statului, în condițiile în care amenințările au fost îndreptate împotriva unui polițist aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Numărul dosarului este 3107/206/2024.
