Starețul Mănăstirii Părhăuți, Nicolae Emilian (Emanuel), și-a dat-o singur în ”freză”, suferind un eșec în instanță în litigiile deschise împotriva mai multor publicații și jurnaliști din România, inclusiv împotriva Știrea Sucevei, după publicarea imaginilor controversate în care apărea dansând la o bară de striptease și ținând în mână ceea ce părea a fi un joint.
După apariția materialelor de presă în august 2025, starețul a deschis două procese distincte la Tribunalul București.
Articolul nostru, care l-a supărat pe starețul Mănăstirii Părhăuți se intituleaza: Scaraoțchi și-a băgat coada adânc în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. Starețul unei mănăstiri din Suceava, filmat ”mort” cu un joint aprins în mână și frecându-se de o bară de striptease
A cerut ștergerea tuturor articolelor
Primul dosar, înregistrat la data de 23 septembrie 2025, a avut ca obiect o ordonanță președințială, procedură prin care Nicolae Emilian a încercat să obțină rapid eliminarea tuturor articolelor, imaginilor și materialelor video publicate de numeroase instituții media.
Acesta a susținut că materialele i-au încălcat dreptul la viață privată, demnitate și propria imagine și a cerut instanței să oblige publicațiile să elimine toate articolele și să le interzică publicarea unor materiale similare pe viitor.
În cerere, starețul a afirmat că filmările ar proveni din perioada adolescenței sale, când nu avea nicio funcție în Biserica Ortodoxă Română. De asemenea, a susținut că într-unul dintre episoade i-ar fi fost administrate substanțe care i-au afectat discernământul și că difuzarea imaginilor i-a provocat suspendarea din activitatea bisericească, declanșarea unei cercetări disciplinare și riscul excluderii din Biserică.
În întâmpinările depuse la dosar, mai multe instituții media au susținut că au relatat un subiect de evident interes public, bazându-se pe comunicatul oficial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și pe informațiile deja apărute în spațiul public. Unele publicații au arătat că nici măcar nu i-au menționat numele sau i-au blurat imaginea, iar altele au invocat libertatea de exprimare și dreptul publicului la informare.
Al doilea proces: a cerut 150.000 de euro
La numai câteva zile distanță, pe 26 septembrie 2025, Nicolae Emilian a deschis și acțiunea de fond.
În acest dosar, starețul a cerut Tribunalului București:
- constatarea caracterului ilicit al articolelor publicate;
- eliminarea tuturor materialelor din mediul online;
- interzicerea publicării unor materiale similare în viitor;
- obligarea tuturor pârâților, în solidar, la plata a 100.000 de euro daune morale și 50.000 de euro daune materiale;
- publicarea hotărârii judecătorești pe cheltuiala publicațiilor și plata cheltuielilor de judecată.
Cererea de 150.000 de euro a fost anulată
La termenul din 26 mai 2026, Tribunalul București a constatat însă că reclamantul nu și-a îndeplinit obligațiile procedurale stabilite anterior de instanță.
Judecătorii au reținut că acesta fusese obligat să achite o taxă judiciară de timbru de 100 de lei pentru unul dintre capetele de cerere și să indice valoarea exactă a prejudiciului de imagine pentru care solicita despăgubiri și să timbreze corespunzător acel capăt de cerere.
Deși fusese înștiințat încă din luna februarie 2026, reclamantul nu a făcut dovada achitării taxei și nici nu a îndeplinit celelalte obligații. Avocatul său a solicitat un nou termen, susținând că un alt apărător gestionase dosarul până atunci și că nu cunoștea obligațiile impuse de instanță.
Tribunalul a respins însă solicitarea, apreciind că reclamantul fusese legal înștiințat și a admis excepția netimbrării, anulând întreaga cerere de chemare în judecată ca netimbrată.
Niciunul dintre procese nu a fost atacat prin apel, deși s-ar fi putut.
A cerut daune de mii de euro, dar e bun de plată
Deși a cerut în instanță daune morale și materiale în valoare de 150.000 de euro, în final reclamantul a ajuns să suporte cheltuieli de judecată.
În dosarul privind ordonanța președințială, Tribunalul București l-a obligat pe Nicolae Emilian (Emanuel) să achite 6.210 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv 1.210 lei către una dintre societățile media și 5.000 de lei către o altă publicație, reprezentând onorarii de avocat. Totodată, instanța a respins cererile altor pârâți de acordare a cheltuielilor de judecată, întrucât acestea nu au fost dovedite, iar unii dintre pârâți au anunțat că le vor solicita separat.
S-a asemănat cu magistrații, dar nu i-a înduioșat pe aceștia
”Subsemnatul arăt că sunt stareț al Mănăstirii Părhăuți, Protopopiatul Suceava I. Drept urmare, prin natura funcției pe care o dețin, subsemnatul sunt supus unor rigori sociale şi morale de înaltă ținută, atât în viața publică, dar şi în cea privată, fiind o situație asemănătoare exigențelor pretinse magistraților pe toată durata desfăşurării profesiei. Altfel spus, standardele morale care trebuie respectate nu se limitează în timp la programul de lucru şi nici nu ar avea cum să fie astfel diferențiate, ci, spre deosebire de marea majoritate a celorlalte activități profesionale obişnuite, în cazul membrilor Bisericii obligațiile sunt general aplicabile, în mod continuu (similar magistraților).”
Continuarea susținerilor starețului din motivarea cererii de ordonanță președințială o puteți găsi în articolul: Starețul Mănăstirii Părhăuți cere Tribunalului București să șteargă din presă imaginile în care apare la bara de striptease și cu jointul în mână. Pentru înduioșare, se aseamănă cu magistrații
You might also like
