Curtea de Apel Suceava a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava şi de părţile civile împotriva sentinţei penale pronunțată de Judecătoria Suceava prin care inculpatul Dănuț M. (48 de ani) a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
Magistrații Curții de Apel Suceava l-au condamnat pe inculpat la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă. Termenul de supraveghere este de trei ani.
De asemenea, inculpatului i s-a interzis dreptul de a conduce autovehicule pe o durată de 5 ani.
Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare fie la Primăria comunei Dumbrăveni, fie în cadrul DGASPC Suceava.
Asiguratorul SC Euroins Romania Asigurare Reasigurare SA va trebui să plătească către părțile civile următoarele daune materiale și morale:
- către tatăl victimei – 5.898 lei (daune materiale) și 35.000 euro (daune morale),
- către mama victimei – 35.000 euro (daune morale),
- către fratele victimei – 10.000 euro (daune morale),
- către sora victimei – 10.000 euro (daune morale),
- către un alt frate al victimei – 10.000 euro (daune morale).
Menționăm faptul că inițial Judecătoria Suceava a dispus achitarea inculpatului ca urmare a faptului că infracțiunea aceasta nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege. De asemenea, magistrații Judecătoriei Suceava au respins atunci acțiunea civilă formulată de rudele victimei, ca nefondată.
Decizia este definitivă.
La data de 27 septembrie 2020, ora 16.18, inculpatul a condus un autoturism marca Volkswagen Tiguan pe un drum comunal neclasificat de pe raza comunei Dumbrăveni, iar la intersecția cu DJ 208 B nu a acordat prioritate de trecere unei motociclete condusă de persoana vătămată (27 de ani), intrând în coliziune cu aceasta, în urma impactului rezultând decesul conducătorului motocicletei.



La intersecția cu drumul județean 208 B, inculpatul a oprit autovehiculul s-a asigurat în stânga, ulterior în dreapta, a acordat prioritate de trecere unui biciclist care circula regulamentar pe sensul de mers Verești – Dumbrăveni şi ulterior a pătruns în intersecţie.
Ajuns în mijlocul intersecţiei, trecut fiind de axul drumului, a observat că din partea stângă venea târâș o motocicletă, conducătorul acesteia fiind desprins de pe șa, şi imediat după motocicleta a lovit maşina în bara stânga față, iar motociclistul s-a lovit de roata din spate rezultând decesul acestuia.
Victima a fost resuscitată la locul accidentului de către un echipaj SMURD, iar la ora 17.06 a fost declarat decesul acestuia.
În urma cercetărilor efectuate în această speță, s-a constatat că în momentul punerii în mișcare a autoturismului, motocicleta se afla la distanța de 46-47 metri, fizic era la ieșirea dintr-o curbă la dreapta situată la o distanța medie de 60 metri față de intersecție.
”În acel moment conducătorul motocicletei observă intenția conducătorului autoturismului şi a acționat sistemul de frânare. După ce motociclistul a trecut pe lângă biciclist și a parcurs distanța de 21-22 metri au fost imprimate urme de rulare – frânare de roțile motocicletei pe o distanță de 7,30 metri, fizic autoturismul a ajuns la axul drumului și conducătorul auto a continuat deplasarea pentru a pătrunde pe sensul Verești-Dumbrăveni. Motociclistul a încercat evitarea impactului prin pătrunderea pe contrasens, înclinându-se spre partea dreaptă, a parcurs distanța de 4,4 metri, iar pe distanța de 1,70 metri s-a desprins de motocicletă. Din acel moment cele două corpuri (motocicleta și motociclistul) s-au deplasat cu viteze diferite datorită maselor diferite în mișcare de alunecare pe suprafața carosabilă și a coeficienților de frecare diferiți. Motocicleta s-a desprins de corpul motociclistului și a avut viteza de 70-71 km/h, iar corpul motociclistului a avut viteza de 84 km/h. Impactul cu motocicleta a fost cu partea laterală stânga față a autoturismului, iar motociclistul a avut un impact în zona capului cu janta de la roata stânga spate. În momentul impactului autoturismul avea o viteza medie de 12 km/h. Datorită forțelor de la interfaţa impactului, motocicleta a ajuns la o distanța de 1,25 metri față de roata stângă față a autoturismului, iar motociclistul în locul unde a fost identificată pata de sânge la o distanța de 0,60 metri față de roata stângă spate a autoturismului. Astfel, viteza de deplasare a autoturismului a fost de 12 km/h, fizic aceasta viteza a fost atinsa în momentul când era la axul drumului, după care a continuat deplasarea şi s-a oprit în poziția în care a fost identificat. Viteza inițială a motocicletei a fost 120 km/h, a fost redusa prin frânare şi în final când cele două corpuri motocicleta şi motociclistul s-au separat. În acel moment motocicleta avea viteza de alunecare pe suprafața carosabilă 70-71 km/h cu direcția de mișcare spre stânga, iar corpul motociclistului avea viteza de alunecare pe suprafața carosabilă de 84 km/h pe o direcție spre dreapta. Practic cele două corpuri au avut traiectorii diferite și viteze diferite datorită faptului că cele doua corpuri aveau mase diferite (masa motocicletei =190 kg, iar masa motociclistului 82 kg). Expertul desemnat în cauză, a menționat că, pentru a evita impactul în condițiile de trafic create, motociclistul trebuia să se deplaseze cu viteza de 55-56 km/h. Fizic, dacă se respecta viteza legală de circulație (50 km/h) pe acel sector de drum, se putea evita impactul”, au arătat cercetările.
Totodată, expertul a stabilit posibilitățile de evitare, după cum urmează:
- dacă conducătorul auto ar fi acordat prioritate de circulație tuturor vehiculelor care circulau pe DJ 208 B indiferent de sensul de mișcare și viteză. Fizic trebuia să se asigure corespunzător din ambele sensuri (stânga-dreapta). Se prezumă că s-a asigurat din dreapta, a acordat prioritate de trecere biciclistului care se deplasa pe sensul Verești-Dumbrăveni, dar la punerea in mișcare în intersecție nu s-a asigurat din nou din partea stângă, având în vedere că la o distanță de aproximativ 60 metri era o curbă la dreapta pe direcția Dumbrăveni-Verești;
- dacă motociclistul ar fi sesizat intenția de pătrundere a autoturismului de la distanța de 114 m putea evita accidentul chiar la viteza de 120 km/h, dar nu a avut vizibilitate datorită prezenței curburii pe direcția sa de deplasare;
- dacă motociclistul s-ar fi deplasat cu viteza de 55-56 km/h în momentul când era la distanța 33-34 m față de intersecție, adică după ieșirea din curbă;
- dacă autoturismul ar fi oprit la axul drumului, motociclistul putea să evite impactul prin pătrunderea pe contrasens. De altfel, motociclistul a inițiat aceasta manevră, dar conducătorul autoturismul a continuat traversarea;
- dacă conducătorul motocicletei ar fi continuat deplasarea pe direcția sa de circulație şi se apropia de acostament în regim de frânare se putea evita impactul, având în vedere că lungimea autoturismului marca Volkswagen Tiguan era de 4,427 m, iar lățimea motocicletei era de 0,715 m.
Magistrații Judecătoriei Suceava au considerat că fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârșită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.
”În prezenta cauză, instanța de fond a apreciat că ansamblul probator administrat exclude reținerea culpei, ca forma de vinovăție, prin raportare la situaţia de fapt descrisă anterior pe larg, inculpatul nu putea şi nici nu trebuia să prevadă faptul că pe drumul cu prioritate circula, în localitate, în mijlocul zilei, o motocicletă cu viteza de 120km/h. Astfel cum instanța de fond a reținut deja, viteza legală pentru sectorul de drum pe care s-a produs accidentul era de 50 km/h, iar conducătorul motocicletei a circulat cu o viteză de 120 km/h, fizic depășind viteza legală cu 70 km/h. Instanţa de fond nu a putut reţine concluziile expertizei, conform cărora starea de pericol a fost generată de conducătorul auto care a efectuat manevra de viraj spre stânga pentru a pătrunde de pe DC neclasificat pe DJ 208 B (drum principal) fără să se asigure corespunzător și să acorde prioritate de trecere participanților la trafic care aveau acel drept, din moment ce, aşa cum s-a arătat, inculpatul a oprit autovehiculul pe care îl conducea, anterior pătrunderii în intersecţie, chiar dacă aceasta nu era semnalizată, dând dovadă de o diligenţă suplimentară, şi ulterior a dat prioritate vehiculelor pe care le-a observat circulând pe DJ 208 B, s-a pus în mişcare şi a pătruns în intersecţie. Astfel, s-a reţinut că din nici un mijloc de probă nu rezultă că inculpatul nu s-a asigurat la pătrunderea în intersecţie, iar aprecierea expertului că la punerea în mișcare în intersecție, inculpatul nu s-a asigurat din nou din partea stângă este o simplă supoziţie in malam partem, fără suport probatoriu. (…)
În lipsa oricărui mijloc de probă din care să rezulte că inculpatul nu s-a asigurat corespunzător, având în vedere şi înregistrările video din care rezultă că inculpatul a oprit autovehiculul anterior pătrunderii pe drumul principal, chiar fără a avea o astfel de obligaţie, instanţa de fond a reţinut că acesta a manifestat un grad de diligenţă şi atenţie superior standardului cerut de normele rutiere care reglementau circulaţia pe acel sector de drum. În aceste condiţii, s-a reţinut că în nici un caz nu i se poate imputa că trebuia şi putea să prevadă că pe drumul principal, în localitate, pe un drum cu o limită de viteză de 50 km/h, circula un vehicul cu o viteză de 120km/h. De asemenea, instanța de fond a reținut că potrivit suplimentului la expertiză efectuat în cauză timpul necesar punerii în mișcare a autoturismului inculpatului şi traversări sensului Dumbrăveni-Verești (până la axul drumului) a fost de 2.6 secunde, fiind evident că autoturismul a avut o deplasare lentă”, se arată în motivarea Judecătoriei Suceava.
Curtea de Apel Suceava a constatat că, deși instanța de fond a reţinut, în mod corect, situaţia de fapt în ceea ce îl privește pe inculpat, pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei de fond, concluzia finală nu este în concordanță cu aceste probe.
Localnicii i-au comunicat inculpatului faptul că victima accidentului, atât în ziua de 27 septembrie 2020, cât și în alte zile, mai ales în weekend, mergea cu motocicleta cu viteză prin localitate.
În acest dosar au fost audiați doi martori care au susținut că producerea accidentului era dificil de evitat. Cei doi martori au susținut că sunt șoferi cu experiență și nu ar fi putut evita accidentul, declarând că dacă ar fi fost în situația inculpatului nu ar fi putut să vadă motociclistul deoarece “nu se vede nimic pe stradă”. Totodată, cei doi martori au precizat existența unui stâlp de electricitate aflat în intersecție, în colt, care îngreunează vizibilitatea.
Magistrații Curții de Apel Suceava l-au considerat vinovat și pe conducătorul auto, susținând că nu s-a asigurat corespunzător înaintea pătrunderii pe drumul cu prioritate.
„Observând această viteză excesivă cu care s-a deplasat motocicleta condusă de victimă, prin raportare la faptul că în momentul în care inculpatul a început deplasarea în intersecție, către axul drumului, motociclistul a intrat în câmpul vizual al acestuia, Curtea constată că în niciun moment inculpatul nu a prevăzut pericolul creat de victimă, deși trebuia și putea să îl prevadă. În concluzie, Curtea reţine că starea de pericol pentru siguranța traficului rutier, inclusiv pentru viața sa, a fost creată de conduita victimei la care s-a adăugat culpa inculpatului, şoferul autoturismului marca Volksvagen, care nu s-a asigurat corespunzător şi care nu a prevăzut deși trebuia și putea să prevadă, în condiţiile din prezenta cauză, apariția motocicletei. Așadar, acțiunea inculpatului, așa cum a fost descrisă, desfășurată cu nerespectarea dispozițiilor care reglementează circulația rutieră pe drumurile publice realizează astfel elementul material al infracțiunii de ucidere din culpă”, se arată în motivarea Curții de Apel Suceava.













