Judecătoria Suceava l-a condamnat pe Marian Botea (46 de ani) la 2 ani de închisoare pentru abandon de familie, după ce instanța a stabilit că, timp de aproximativ șase ani și jumătate, nu și-a achitat cu rea-credință pensia de întreținere datorată fiului său minor.
Judecătorul a reținut că bărbatul era obligat să achite 300 de euro lunar, însă, în perioada mai 2018 – octombrie 2024, nu și-ar fi îndeplinit voluntar obligația, deși locuia și muncea în Germania și realiza venituri.
You might also like
În cursul procesului, reprezentantul copilului a arătat că, pentru perioada 2016–2025, obligațiile de plată însumau 35.235 de euro, din care tatăl ar fi achitat doar 5.850 de euro.
Judecătoria Suceava a apreciat că o amendă penală nu ar fi suficientă, având în vedere durata foarte mare a neplății, valoarea restanțelor și lipsa unei conformări voluntare.
Instanța a respins și solicitarea apărării de renunțare la aplicarea unei pedepse, arătând că fapta nu prezintă o gravitate redusă, ci, dimpotrivă, se situează, în aprecierea judecătorului, ”la extremitatea opusă a intervalului de comportamente pe care norma de incriminare le sancționează”.
Pe lângă pedeapsa de 2 ani de închisoare, bărbatul a fost obligat să-i achite copilului 7.000 de euro daune morale, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății.
De asemenea, inculpatul trebuie să plătească statului 6.000 de lei cheltuieli judiciare.
Hotărârea nu era definitivă la data pronunțării (30 iulie 2026) și putea fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Numărul dosarului este 8209/314/2025.
Obligat să plătească 300 de euro pe lună pentru fiul său
Potrivit datelor reținute de instanță, bărbatul și mama copilului s-au căsătorit în anul 2010, în străinătate, unde lucrau amândoi.
Din căsătorie a rezultat un copil.
În 2015, relația dintre soți s-a deteriorat, iar cei doi au ajuns ulterior la divorț.
Prin hotărârea Judecătoriei Suceava din 24 mai 2018, copilul a fost încredințat mamei, iar tatăl a fost obligat să achite o pensie de întreținere în cuantum de 300 de euro lunar, începând cu data de 18 martie 2016 și până la majoratul minorului.
Mama copilului a sesizat organele de urmărire penală în iunie 2019, reclamând că tatăl nu își respecta obligația de întreținere.
Instanța a reținut că, de la pronunțarea hotărârii civile din mai 2018 și până la sfârșitul anului 2022, nu fusese identificată nicio plată efectuată de inculpat în contul pensiei de întreținere.
Primele sume evidențiate în extrasele de cont depuse la dosar datau din noiembrie 2022.
Lucra în Germania. Autoritățile au emis un ordin european de anchetă
În România, verificările inițiale au indicat că bărbatul nu figura cu contract de muncă, bunuri sau alte surse oficiale de venit.
Anchetatorii au aflat însă că acesta locuia și muncea în Germania.
Pentru stabilirea situației sale financiare, autoritățile române au apelat la mecanismele de cooperare judiciară internațională și au emis un ordin european de anchetă.
Documentele transmise de autoritățile germane au arătat că bărbatul fusese angajat cu contract individual de muncă în Germania în perioada mai 2018 – octombrie 2024, adică pe întreaga perioadă avută în vedere în acuzația penală.
Audiat în Germania, inculpatul a susținut că și-ar fi îndeplinit parțial obligațiile și că ar fi achitat aproximativ 200 de euro lunar.
El a declarat că, până la sfârșitul anului 2018, a avut propria firmă de curățenie, din care ar fi obținut aproximativ 500 de euro lunar, iar ulterior a lucrat pentru mai multe societăți germane.
La unul dintre locurile de muncă ar fi avut un venit de aproximativ 1.100 de euro pe lună.
Bărbatul le-a explicat anchetatorilor că avea mai multe datorii și că ar fi convenit cu autoritățile fiscale germane să achite câte 200 de euro lunar pentru stingerea acestora.
Argumentul nu a convins însă instanța.
Judecătorul a subliniat că obligația de întreținere față de copil are caracter prioritar și că acceptarea apărării inculpatului ar însemna, practic, recunoașterea posibilității de ”prefera alți creditori în dauna propriului copil minor”.
Banii ajunși la copil ar fi fost obținuți prin executare silită
Un element important avut în vedere de instanță a fost modalitatea în care au fost efectuate plățile.
Judecătorul a constatat că sumele identificate în anumite perioade nu reprezentau plăți voluntare făcute de tată, ci proveneau dintr-o procedură de executare fiscală derulată de autoritățile germane.
În 2023, mama copilului ar fi primit sume aferente doar lunilor aprilie, mai, iulie, august, octombrie, noiembrie și decembrie.
Instanța a arătat că plata obținută prin constrângerea autorităților nu demonstrează voința debitorului de a se conforma și, prin urmare, nu înlătură reaua-credință.
Mai mult, chiar suma de 200 de euro pe care bărbatul susținea că acceptase să o plătească lunar era inferioară obligației de întreținere de 300 de euro lunar.
Instanța: timp de peste șase ani, întreaga povară a fost lăsată pe umerii mamei
Judecătoria Suceava a acordat o importanță deosebită duratei faptelor.
Activitatea infracțională reținută de instanță s-a întins pe 6 ani și 6 luni, între mai 2018 și octombrie 2024.
Judecătorul a remarcat că termenul minim prevăzut de lege pentru existența infracțiunii este de trei luni, în timp ce în acest caz neplata s-a prelungit de peste 26 de ori mai mult.
În tot acest interval, copilul avea între aproximativ 6 și aproape 13 ani, perioadă descrisă de instanță drept una determinantă pentru formarea, școlarizarea și dezvoltarea sa.
Judecătorul a reținut că, în fapt, întreaga obligație privind întreținerea copilului a fost transferată asupra mamei.
Instanța a considerat că neplata nu a fost cauzată de imposibilitatea obiectivă de a obține venituri, ci de alegerea tatălui de a-și prioritiza propriile datorii.
Potrivit hotărârii, bărbatul nu a făcut dovada unei incapacități de muncă și nu au fost identificate probleme de sănătate sau alte obligații familiale care să îi limiteze capacitatea de plată.
Nu s-ar fi prezentat nici în fața polițiștilor și nici la proces
Instanța a criticat și conduita inculpatului pe parcursul dosarului penal.
După ce a fost audiat în Germania în calitate de suspect, acesta ar fi fost citat în repetate rânduri la domiciliul său, contactat telefonic și prin intermediul adresei de e-mail pe care chiar el o indicase.
Cu toate acestea, nu s-ar fi prezentat în fața organelor de urmărire penală pentru continuarea audierilor.
În timpul procesului, comportamentul ar fi fost similar.
Deși ar fi răspuns unor mesaje transmise prin e-mail și ar fi luat legătura cu avocatul desemnat din oficiu, bărbatul nu s-a prezentat la termenele de judecată și nu a formulat o poziție procesuală.
Instanța a apreciat această conduită drept o continuare a ”atitudinii de indiferență față de nevoile propriului copil”.
Judecătorul a remarcat că nici declanșarea anchetei, nici audierea sa ca suspect și nici trimiterea dosarului în instanță nu l-ar fi determinat să efectueze voluntar vreo plată, ”oricât de simbolică”.
7.000 de euro pentru prejudiciul moral suferit de copil
Separat de restanțele privind pensia de întreținere, copilul a solicitat prin reprezentantul legal 7.000 de euro daune morale.
Judecătoria Suceava a admis integral solicitarea.
Instanța a explicat că lipsirea unui copil de contribuția materială a propriului părinte, pe o perioadă mai mare de șase ani, nu are doar efecte financiare.
Judecătorul a apreciat că minorul a fost expus unei precarități materiale prelungite, fiind limitate inclusiv posibilitățile sale de a participa la activități specifice vârstei și la forme suplimentare de instruire.
Mai mult, instanța a analizat și componenta afectivă a situației.
Potrivit hotărârii, absența oricărei contribuții financiare, dublată de lipsa implicării tatălui, era de natură să-i provoace copilului ”sentimentul respingerii de către propriul tată”, cu efecte asupra echilibrului emoțional în perioada preadolescenței.
Judecătorul a mai reținut că eforturile îndelungate ale mamei pentru recuperarea pensiei, inclusiv prin proceduri internaționale, au influențat climatul în care copilul a fost crescut.
În aceste condiții, suma de 7.000 de euro solicitată cu titlu de daune morale a fost considerată proporțională și a fost acordată integral.
Restanțele propriu-zise la pensia alimentară nu au mai fost acordate încă o dată în procesul penal, deoarece pentru acestea există deja hotărârea civilă care constituie titlu executoriu.
