Un dosar penal de amploare, care viza constituirea unui grup infracțional organizat specializat în infracțiuni informatice și fraude financiare, a fost închis de Tribunalul Suceava prin încetarea proceselor penale pentru toți inculpații, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Instanța a dispus încetarea procesului penal față de Scînteie Alex-Alin, pentru nu mai puțin de zece infracțiuni, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, acces ilegal la sisteme informatice, fraudă informatică, efectuarea de operațiuni financiare frauduloase, operațiuni ilegale cu dispozitive și programe informatice și spălare de bani. Toate faptele erau prevăzute de Codul penal și de Legea nr. 129/2019, însă judecătorii au constatat că termenul de prescripție a fost depășit, în baza deciziilor Curții Constituționale nr. 297/2018 și 358/2022.
You might also like
Aceeași soluție a fost dispusă și pentru Murgoci Tiberius, inculpat pentru constituirea unui grup infracțional organizat, acces ilegal la sisteme informatice, fraudă informatică, operațiuni financiare frauduloase și operațiuni ilegale cu programe informatice, precum și pentru Cerghizan Ragnar, Văduva Valentin, Maciuc Gabriel, Lungu Viorel, Colibaba Cristian-Alexandru, Marin Ricardo-Emilian, Ilisoi Ionuț-Liviu, Olariu Constantin-Liviu, Rusu Alin-Alexandru, Mațner Raul-Alexandru, Postolache Daniel, Ignat Claudiu și Ignat Brîndușa-Nicoleta.
Toți inculpații erau acuzați, în diferite forme de participație penală – autorat, complicitate sau tentativă – de fapte precum acces ilegal la sisteme informatice, fraude bancare, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, spălare de bani, deținere de instrumente în vederea falsificării de valori și constituirea de grup infracțional organizat.
Instanța a reținut că, raportat la termenele legale și la deciziile Curții Constituționale privind întreruperea cursului prescripției, răspunderea penală pentru toate aceste fapte s-a prescris, motiv pentru care a fost dispusă încetarea tuturor proceselor penale.
Prin această soluție, un dosar de crimă informatică de proporții, cu zeci de inculpați și acuzații grave de fraude financiare transfrontaliere, se închide definitiv fără condamnări, exclusiv din cauza împlinirii termenelor de prescripție.
Decizia nu era definitivă la data pronunțării (20 octombrie 2025). Față de aceasta se putea face apel în termen de 10 zile de la comunicare, în caz contrar decizia rămânând definitivă.
Numărul dosarului este 1398/86/2019.
La data de 29 aprilie 2010, lucrători ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Suceava – Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice s-au sesizat din oficiu cu privire la existența unui grup infracțional organizat specializat în falsificarea instrumentelor de plată electronică, fraude informatice și retrageri frauduloase de numerar prin utilizarea cardurilor bancare fără consimțământul titularilor.
Ulterior, la 7 martie 2011, polițiștii au deschis un al doilea dosar pentru fraudă informatică și constituirea unui grup infracțional organizat, iar cele două cauze au fost reunite, întrucât faptele aveau același mod de operare, aceiași autori și aceleași legături infracționale
Rețeaua și modul de operare
Ancheta a arătat că încă din 2010, mai mulți tineri din municipiul Suceava și din comunele limitrofe au pus bazele unei rețele care frauda clienții băncii POSTE ITALIANE SPA. Membrii rețelei clonau pagini web bancare, trimiteau e-mailuri de tip phishing, obțineau datele de acces la conturi online banking, apoi efectuau transferuri frauduloase de fonduri către carduri POSTE ITALIANE SPA procurate din Italia.
Cardurile erau aduse în România și folosite pentru retrageri masive de numerar de la ATM-uri din județele Suceava și Constanța, dar și din alte județe. Banii erau împărțiți între membrii rețelei, iar o parte erau trimiși în străinătate prin Western Union sau prin persoane interpuse.
Interceptări care arată coordonarea
Din interceptările telefonice a rezultat că liderii rețelei dirijau în timp real retragerile, comunicând telefonic numărul cardului, sumele ce trebuiau retrase și locația ATM-urilor. În mai multe situații, membrii rețelei au fost surprinși de camerele de supraveghere ale bancomatelor în timp ce retrăgeau sume cuprinse între 850 și 1.050 de lei per tranzacție, la intervale foarte scurte de timp.
Într-un singur interval de câteva săptămâni, prin aceste metode, au fost retrași zeci de mii de lei doar de la ATM-uri din Constanța și Suceava.
Carduri aduse din Italia pentru fraudă
Ancheta a mai stabilit că membrii rețelei se deplasau frecvent în Italia pentru a procura carduri POSTE ITALIANE SPA pe numele unor persoane vulnerabile, folosite apoi exclusiv pentru fraude. Cardurile erau trimise în România prin firme de transport, iar imediat după primire erau alimentate cu bani furați și folosite la retrageri frauduloase.
Rețea extinsă în mai multe țări
Începând cu ianuarie 2011, s-a format un al doilea grup infracțional organizat, care a extins activitatea și în alte state europene, efectuând retrageri frauduloase în România, Italia, Germania și Spania, folosind aceleași metode de phishing, transferuri frauduloase și retrageri coordonate.
Rețeaua avea roluri bine stabilite: unii membri se ocupau de phishing și obținerea datelor bancare, alții de procurarea cardurilor, alții de transportul cardurilor, iar alții de retragerea efectivă a banilor.
Bani spălați prin zeci de transferuri
Pentru ascunderea provenienței sumelor, membrii rețelei au realizat zeci de transferuri internaționale prin Western Union, către și dinspre România, Italia și Germania, folosind atât numele lor, cât și persoane interpuse.
Mărturisirile inculpaților
Potrivit declarațiilor de recunoaștere din dosar, nucleul rețelei era format din tineri români care încă din anul 2010 au început să cloneze site-ul băncii Poste Italiane SPA, să trimită emailuri false către clienți italieni și să obțină în mod fraudulos user-urile, parolele, datele cardurilor și codurile de securitate ale conturilor bancare.
Unul dintre inculpați a declarat că a fost racolat pentru început ca programator, fiind pus să construiască pagini „SCAM” identice cu site-ul oficial Poste Italiane, pagini care verificau automat datele introduse de victime direct pe subdomeniile reale ale băncii, pentru a nu ridica suspiciuni. Acesta a recunoscut că a creat inclusiv o bază de date cu aproximativ 6.000 de conturi bancare fraudate, fiecare având user, parolă, număr de card, data expirării, cod CVV și soldul disponibil, datele fiind folosite pentru verificări rapide și golirea conturilor.
Rețeaua nu se limita la phishing. O parte dintre inculpați s-au ocupat de skimming clasic, montând pe ATM-uri dispozitive artizanale – „pisicuțe”, „capcane” sau „tractorașe” – care rețineau cardurile originale, copiau banda magnetică și permiteau memorarea PIN-ului tastat de victime. Cu aceste date erau fabricate carduri blank inscripționate, folosite ulterior la retrageri sau la „cumpărături” frauduloase în magazine din Italia și Marea Britanie.
Din declarațiile inculpaților reiese că existau roluri clar împărțite:
-
unii se ocupau de phishing și baze de date,
-
alții cumpărau carduri Poste Italiane de la persoane vulnerabile sau chiar prin intermediul unor angajați bancari corupți,
-
alții inscripționau carduri blank cu dispozitive MSR,
-
iar „trăgătorii” mergeau la ATM-uri sau la cumpărături.
Un inculpat a recunoscut că într-o singură seară se scoteau 8.000–10.000 de lire, iar „cumpărăturile” însemnau telefoane, laptopuri, televizoare, parfumuri și haine de firmă, bunuri care erau ulterior revândute.
În paralel, alți membri ai grupării efectuau transferuri frauduloase prin Western Union, folosind identități interpuse, iar banii erau împărțiți procentual între membrii rețelei.
Mai mult, din declarații rezultă că unii inculpați erau implicați și în fraude cu mașini de lux, cumpărate în leasing, vândute, apoi declarate „furate” pentru obținerea despăgubirilor de la asigurări.
La un moment dat, între membrii grupării au apărut neînțelegeri și discuții aprinse privind modul de împărțire a banilor proveniți din fraude, unii dintre inculpați reproșând că sumele erau reținute în mod disproporționat de către coordonatori.
