Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondat apelul formulat de Alexandru Miron (69 de ani), condamnat pentru omor calificat comis asupra unui membru de familie, și a menținut pedeapsa de 19 ani de închisoare stabilită de Tribunalul Botoșani.
Inculpatul a fost obligat să achite Serviciului de Ambulanță suma de 350 de lei, reprezentând cheltuielile pentru transport și asistență medicală de urgență. De asemenea, acesta trebuie să plătească statului 7.168,72 de lei, reprezentând cheltuielile judiciare de la judecata în primă instanță, și încă 500 de lei pentru judecarea apelului.
Decizia este definitivă.
Numărul dosarului este 229/40/2025.
Bărbatul a cerut în apel achitarea, susținând că probele administrate nu ar demonstra dincolo de orice îndoială rezonabilă că el este autorul faptei. În subsidiar, acesta a cerut reducerea pedepsei, invocând vârsta, lipsa antecedentelor penale și faptul că ar fi îngrijit-o pe victimă înainte de producerea tragediei.
Apărarea a mai încercat să obțină schimbarea încadrării juridice, susținând că bărbatul nu ar fi profitat în mod conștient de vulnerabilitatea femeii. A fost solicitată și efectuarea unei noi expertize medico-legale.
Curtea de Apel Suceava a respins toate aceste solicitări. Judecătorii au arătat că probele administrate în dosar demonstrează vinovăția inculpatului, iar pedeapsa de 19 ani, orientată spre limita minimă prevăzută de lege, este proporțională cu gravitatea faptei.
Instanța a apreciat că victima se afla într-o stare evidentă de vulnerabilitate, cunoscută de inculpat. Femeia avea 68 de ani, suferea de pareză, se deplasa foarte greu și numai cu ajutorul altei persoane, avea grave probleme de vedere și mai multe afecțiuni medicale cronice.
Potrivit judecătorilor, posibilitățile victimei de a se apăra în fața agresiunii erau extrem de reduse. Unele leziuni descoperite pe brațele femeii au fost interpretate ca posibile urme de autoapărare, însă reacția acesteia a fost limitată din cauza vârstei și a problemelor de sănătate.
O relație de aproximativ 14 ani, marcată de gelozie și episoade de violență
Bărbatul și victima trăiseră în concubinaj aproximativ 14 ani, în locuința inculpatului. În ultimii doi-trei ani, starea de sănătate a femeii se degradase, aceasta devenind dependentă de ajutorul partenerului pentru deplasare și pentru mai multe activități cotidiene.
Cei doi aveau legături sociale restrânse și intrau rar în contact cu alte persoane. Potrivit celor reținute de instanță, relația se deteriorase pe fondul consumului de alcool și al suspiciunilor de infidelitate manifestate de bărbat.
În dosar au fost menționate și episoade anterioare în care acesta ar fi agresat-o fizic pe femeie.
În noaptea de 30 noiembrie spre 1 decembrie 2024, cei doi se aflau singuri în locuința comună. Pe fondul consumului de alcool și al unui conflict spontan provocat de gelozie, bărbatul și-ar fi lovit concubina la nivelul corpului cu mijloace și obiecte contondente.
Ulterior, acesta a comprimat zona gâtului victimei, provocându-i moartea.
În ziua următoare, bărbatul a anunțat rudele femeii, iar la fața locului au ajuns polițiștii și un echipaj al Serviciului de Ambulanță, care a constatat decesul.
Medicii legiști au exclus aproape în totalitate producerea accidentală a leziunilor
Raportul de necropsie a stabilit că moartea femeii a fost violentă și s-a produs în urma unei asfixii mecanice provocate prin comprimarea regiunii gâtului.
Între leziunile traumatice și deces a fost stabilită o legătură directă de cauzalitate. Medicii legiști au mai constatat că, în momentul morții, victima nu avea alcool în sânge.
Expertul medico-legal audiat în fața Curții de Apel Suceava a explicat că moartea putea surveni într-un timp foarte scurt, chiar și în urma exercitării unei presiuni de intensitate medie sau redusă asupra zonei gâtului.
Acesta a precizat că posibilitatea ca mecanismul care a dus la moartea femeii să fi fost unul accidental era practic exclusă.
Concluziile raportului de necropsie au fost verificate și avizate de Institutul de Medicină Legală. Specialiștii au confirmat că decesul s-a produs prin comprimarea formațiunilor gâtului.
Inculpatul a oferit mai multe versiuni contradictorii
În timpul anchetei și al procesului, bărbatul a oferit mai multe explicații cu privire la moartea concubinei sale.
Inițial, el a susținut că femeia ar fi putut fi agresată de persoane necunoscute. Ulterior, a indicat mai multe persoane despre care a afirmat că ar putea fi implicate, însă verificările efectuate de anchetatori nu au confirmat acuzațiile.
La un moment dat, bărbatul a declarat că nu își amintește dacă și-a strâns concubina de gât, deoarece consumase alcool. Acesta a admis însă că ar fi fost posibil să o fi agresat pe fondul geloziei.
În cadrul unei evaluări psihologice, inculpatul a descris prin gesturi modul în care s-ar fi produs agresiunea, dar a continuat să susțină că nu își amintește dacă actele sale de violență au provocat moartea femeii.
Psihologul a constatat că bărbatul încerca să distorsioneze adevărul, să își minimalizeze responsabilitatea și să își justifice comportamentul prin gelozie și consum de alcool.
Expertiza psihiatrică a arătat că inculpatul suferă de o tulburare de personalitate de tip instabil emoțional, însă avea discernământ în momentul comiterii faptei.
Deși nu au existat martori oculari care să fi văzut agresiunea, Curtea de Apel Suceava a apreciat că declarațiile martorilor, actele medico-legale, probele criminalistice și versiunile contradictorii ale inculpatului formează un ansamblu probator clar și concordant.
Judecătorii au subliniat că bărbatul și victima se aflau singuri în locuință, că între ei existaseră conflicte generate de gelozie și alcool și că acuzațiile formulate de inculpat împotriva altor persoane nu au fost susținute de nicio probă.
În aceste condiții, instanța a concluzionat că acuzația de omor calificat, comis în condițiile violenței în familie și profitând de vulnerabilitatea evidentă a victimei, a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.














