Curtea de Apel Suceava a pronunțat sentința definitivă în dosarul în care Radu Vasile Zahani, Petru Mihai Lelcu și Andreea Palancianu au fost judecați pentru faptele petrecute în noaptea de 10 spre 11 aprilie 2025, într-o locuință din Șcheia. Cei trei fuseseră condamnați în primă instanță, în noiembrie 2025, la pedepse cuprinse între 8 ani și 9 luni și 12 ani de închisoare. Identitatea inculpaților și pedepsele stabilite la fond au fost relatate public și la momentul primei condamnări.
În apel, cei doi bărbați nu au obținut nicio reducere a pedepselor. Singura modificare a vizat-o pe Andreea Palancianu: Curtea a schimbat forma de participație din autor la infracțiunea de viol în complice la viol, iar pedeapsa i-a fost redusă cu trei luni, de la 8 ani și 9 luni la 8 ani și 6 luni de închisoare.
You might also like
Decizia este definitivă.
Numărul dosarului este 8596/314/2025.
Radu Vasile Zahani rămâne cu 12 ani de închisoare
Radu Vasile Zahani a fost condamnat de Judecătoria Suceava la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru lipsire de libertate în mod ilegal și la 10 ani și 6 luni pentru viol în formă continuată, fiind reținute două acte materiale.
În urma contopirii pedepselor, la pedeapsa cea mai grea, de 10 ani și 6 luni, a fost adăugat sporul obligatoriu de un an și 6 luni, rezultând o pedeapsă finală de 12 ani de închisoare.
Curtea de Apel Suceava i-a respins apelul ca nefondat, astfel că pedeapsa de 12 ani a rămas definitivă. Din aceasta se deduce perioada reținerii și a arestării preventive.
Instanța de fond a consemnat că Zahani avea 30 de ani, opt clase absolvite și nu avea ocupație. Acesta se afla într-o relație de concubinaj cu Andreea Palancianu.
Judecătorii au avut în vedere și trecutul său penal. Deși intervenise reabilitarea, acesta mai fusese condamnat pentru conducere fără permis, conducere sub influența alcoolului, lovire sau alte violențe, violare de domiciliu și tulburarea ordinii și liniștii publice.
Petru Mihai Lelcu, 10 ani și 6 luni de închisoare. Mai fusese condamnat pentru viol în perioada minoratului
Și apelul formulat de Petru Mihai Lelcu a fost respins.
Acesta rămâne definitiv cu 10 ani și 6 luni de închisoare pentru viol în formă continuată, fiind vorba, de asemenea, despre două acte materiale.
Instanța a reținut că Lelcu avea 50 de ani, absolvise zece clase și declarase că lucra de aproximativ cinci ani la o fermă.
Un aspect important în individualizarea pedepsei a fost trecutul său penal. Potrivit hotărârii, bărbatul mai fusese condamnat pentru furt calificat, iar în perioada minoratului fusese internat într-un centru de reeducare după comiterea unei infracțiuni de viol.
Judecătorii au apreciat că, deși trecuseră peste trei decenii de la acel episod, bărbatul „nu și-a corectat conduita”, ajungând din nou să fie condamnat pentru o infracțiune de aceeași natură.
Andreea Palancianu a scăpat de trei luni de închisoare. Din autor al violului a devenit complice
Andreea Palancianu fusese condamnată inițial de Judecătoria Suceava la 8 ani și 9 luni de închisoare pentru viol în formă continuată.
Curtea de Apel a apreciat însă că, din punct de vedere juridic, femeia nu poate fi considerată autor nemijlocit al violului, deoarece nu ea a efectuat actele sexuale asupra victimei.
Judecătorii au stabilit, în schimb, că aceasta i-a ajutat și înlesnit pe cei doi bărbați să violeze victima, folosind forța, ținând-o, lovind-o și imobilizând-o pe pat.
Curtea a explicat că autor este persoana care săvârșește nemijlocit actul sexual prin constrângere, în timp ce complicele este persoana care ajută sau înlesnește comiterea faptei. În cazul Andreei Palancianu, instanța a stabilit că aceasta din urmă este situația juridică aplicabilă.
Pedeapsa a fost astfel redusă la 8 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la viol în formă continuată.
Femeia avea 32 de ani, studii primare, nu avea loc de muncă și nu figura cu antecedente penale. Instanța a remarcat însă că aceasta ar fi încercat pe parcursul procesului să își minimalizeze rolul și să transfere răspunderea asupra celorlalți inculpați.
Cei trei trebuie să îi plătească victimei 20.000 de euro
A rămas în vigoare și soluția privind latura civilă.
Cei trei condamnați trebuie să îi achite victimei, în solidar, 20.000 de euro cu titlu de daune morale.
Curtea a apreciat că suma este justificată prin consecințele fizice și psihice produse victimei, mai ales în contextul problemelor psihice preexistente și al vulnerabilității sale accentuate.
Instanța a arătat că un asemenea eveniment poate afecta capacitatea victimei de a-și gestiona problemele psihice, îi poate compromite încrederea în ceilalți și îi poate diminua sentimentul de siguranță chiar și în propria locuință ori în prezența persoanelor pe care le considera de încredere.
Cei trei nu au voie nici să comunice cu victima sau să se apropie la mai puțin de 100 de metri de aceasta ori de locuința sa, timp de cinci ani, în condițiile stabilite prin hotărâre.
Femeia a fost atrasă în locuință cu promisiunea că va primi haine
Faptele pentru care cei trei au fost condamnați definitiv s-au petrecut în noaptea de 10 spre 11 aprilie 2025, într-o locuință de pe strada Zămcii din Șcheia.
Victima locuia de aproximativ șase ani împreună cu concubinul său. Pe Andreea Palancianu o cunoștea de mai multă vreme. Cele două se vizitaseră, lucraseră împreună cu ziua, iar inculpata îi mai oferise haine și în trecut.
În seara zilei de 10 aprilie, în jurul orei 18:33, Palancianu l-ar fi sunat pe concubinul victimei și ar fi cerut să vorbească cu femeia.
A invitat-o la domiciliul său, sub pretextul că dorește să îi ofere niște haine și să discute despre posibilitatea de a merge împreună la muncă agricolă în ziua următoare.
Oferta nu a provocat suspiciuni tocmai din cauza relației de încredere dintre cele două. Instanța a apreciat ulterior că atragerea victimei în locuință sub acest pretext demonstrează caracterul premeditat al faptelor.
Concubinul a sunat-o și a auzit-o țipând că este încuiată în casă
La aproximativ o jumătate de oră după ce plecase, femeia i-a spus concubinului său că se va întoarce imediat după ce va primi hainele.
În jurul orei 20:19, bărbatul a sunat din nou.
De această dată, potrivit situației de fapt reținute de instanță, a auzit-o pe femeie țipând și spunând că este încuiată în casă și că nu este lăsată să plece.
Pe fundal se auzeau mai multe voci masculine.
Radu Vasile Zahani ar fi vorbit la telefon cu concubinul victimei și i-ar fi spus că femeia „are acum alt bărbat”, sugerând că întreține relații sexuale cu unul dintre cei aflați în casă, după care a afirmat că o va trimite acasă „în jumătate de oră”.
Acest lucru nu s-a întâmplat.
Concubinul victimei era în scaun rulant. A căzut în zăpadă și a rămas acolo aproximativ patru ore
Concubinul victimei era imobilizat într-un scaun rulant.
După ce apelurile i-au fost respinse și după ce auzise țipetele femeii, în jurul orei 23:30 acesta a încercat să iasă în fața locuinței.
Potrivit celor consemnate în dosar, a căzut însă în zăpadă și a rămas imobilizat aproximativ patru ore.
Bărbatul ar fi fost speriat de amenințările auzite și de țipetele concubinei sale. Atunci când a spus că va anunța Poliția, ar fi auzit injurii din partea celor aflați în casă.
În jurul orei 05:00, acesta i-ar fi trimis un nou mesaj Andreei Palancianu, cerându-i să o lase pe femeie să vină acasă.
Ușa a fost încuiată cu lacăt
În interiorul casei, potrivit situației de fapt însușite de Curtea de Apel, Radu Vasile Zahani a încuiat cu lacăt ușa de acces, nepermițându-i victimei să plece, deși aceasta solicita în mod repetat să fie lăsată să se întoarcă acasă.
Curtea a stabilit că, între aproximativ orele 20:00 și 07:00, femeia a fost lipsită de libertate și supusă constrângerilor fizice și psihice.
Andreea Palancianu a fost cea care, profitând de relația de încredere cu victima, a chemat-o la locuință, după care i-a ajutat pe cei doi bărbați în timpul agresiunilor.
Amenințată că îi va fi tăiat gâtul
Potrivit declarațiilor victimei reținute ca fiind credibile de instanță, după ce aceasta a refuzat să întrețină relații sexuale, cei trei au început să o dezbrace cu forța.
Radu Vasile Zahani ar fi amenințat-o că îi taie gâtul cu un cuțit dacă nu stă, iar Andreea Palancianu ar fi lovit-o de două-trei ori cu palma peste față și în zona ochilor.
Instanța a stabilit că, în cursul nopții, cei doi bărbați au întreținut, pe rând, acte sexuale orale și vaginale cu femeia împotriva voinței acesteia, folosindu-se de constrângerea fizică exercitată de ceilalți.
În timp ce unul dintre bărbați agresa sexual victima, ceilalți o țineau și o imobilizau. Andreea Palancianu ar fi ținut-o inclusiv de cap și de păr, iar victima țipa.
Pe durata agresiunilor, femeia ar fi fost lovită cu palmele și pumnii pentru a nu se opune.
Curtea a reținut că cei trei au acționat concertat, superioritatea numerică făcând mult mai dificilă orice încercare a victimei de a se apăra.
Victima ar fi vomitat în timpul agresiunilor
Dosarul descrie și faptul că femeii i s-a făcut rău în timpul agresiunilor și a vomitat.
La un moment dat, după ce Andreea Palancianu ar fi plecat temporar la magazin, victima a cerut din nou să fie lăsată să plece.
Cei doi bărbați ar fi încuiat însă din nou ușa și ar fi continuat agresiunile.
Amenințată că va fi urcată într-o mașină și omorâtă dacă merge la Poliție
Victima ar fi fost amenințată în repetate rânduri pentru a nu sesiza autoritățile.
Potrivit instanței, cei trei i-ar fi spus că, dacă va merge la Poliție, o vor urmări, o vor introduce într-un autoturism și o vor omorî.
Femeia a încercat, la un moment dat, să fugă.
Când a ajuns pe holul casei, ar fi încercat să deschidă lacătul de la ușă, însă nu a reușit.
Zahani ar fi observat-o, ar fi prins-o de mână, ar fi lovit-o peste cap și ar fi împins-o înapoi în cameră, femeia căzând și lovindu-se la cot.
Obligată să folosească o găleată în locul toaletei
Instanța a reținut și un alt detaliu privind modul în care victima a fost ținută în casă.
Telefonul acesteia i-ar fi fost luat, astfel încât să nu poată comunica cu exteriorul.
Atunci când femeia a cerut să folosească toaleta, Zahani ar fi obligat-o să își facă necesitățile într-o găleată amplasată pe hol, pentru a elimina orice posibilitate de a ieși din locuință.
A reușit să plece abia dimineața, când cei doi bărbați dormeau
Victima nu ar fi dormit deloc în acea noapte.
Abia spre dimineață, în timp ce cei doi bărbați dormeau, Andreea Palancianu i-ar fi dat cheia și telefonul mobil.
Femeia a reușit atunci să plece.
Hainele cu care venise rămăseseră însă în casa inculpaților, iar victima s-a întors la domiciliu, în jurul orei 06:30-07:00, îmbrăcată cu un tricou gri larg, diferit de cel cu care plecase.
Leziuni pe gât, antebraț, omoplat și cot
În urma examinării medico-legale au fost constatate excoriații, eroziuni tegumentare și echimoze compatibile cu lovirea, comprimarea, zgârierea și o posibilă cădere.
Leziunile erau localizate, printre altele, în zona cervicală, pe antebraț, în zona omoplatului și la cotul stâng și necesitau între două și trei zile de îngrijiri medicale.
Instanța a reținut că rezultatele medico-legale erau compatibile cu relatarea victimei.
Pete cu aspect de sânge și lichid seminal, descoperite la percheziție
La data de 13 aprilie 2025, anchetatorii au făcut o percheziție la locuința în care avuseseră loc faptele.
Andreea Palancianu a predat mai multe obiecte vestimentare aparținând victimei.
Pe un hanorac au fost găsite pete de substanță albă, susceptibile să provină din lichid seminal, iar pe un tricou au fost descoperite pete brun-roșcate cu aspect de sânge.
În încăperea indicată de victimă, criminaliștii au identificat pe pătura unui pat două pete cu aspect de lichid seminal, pătura fiind ridicată pentru analize.
Au fost recoltate și probe ADN de la cei trei inculpați.
Expertiza genetică a identificat în anumite probe markeri ai cromozomului Y corespunzători profilurilor genetice de referință ale celor doi bărbați, însă unele dintre urmele analizate erau incomplete ori proveneau de la mai mulți contribuitori.
Curtea a arătat că imposibilitatea de a atribui cu certitudine toate urmele ADN unei anumite persoane nu poate duce automat la achitare, deoarece probele trebuie analizate împreună.
Victima avea un QI sub 55. Experții au stabilit însă că nu confabulează
Un element important al dosarului îl constituie vulnerabilitatea victimei.
Expertiza medico-legală psihiatrică a stabilit că femeia avea o dizabilitate intelectuală moderată, în document fiind folosit termenul medical de „retard mintal moderat”, cu un QI sub 55.
Aceasta fusese diagnosticată anterior și cu tulburare schizofrenică pe fond de întârziere în dezvoltarea mintală și era încadrată, la data faptelor, într-un grad accentuat de handicap.
Experții au stabilit însă că femeia nu are tendințe de confabulație, că poate relata liber și detaliat ceea ce i s-a întâmplat și că retrăiește afectiv episoadele traumatice.
Judecătorii au considerat această concluzie importantă în aprecierea credibilității sale.
Interceptările au scos la iveală discuții despre fapte
O parte importantă a probatoriului a provenit din supravegherea tehnică.
Într-o conversație purtată în iunie 2025, Andreea Palancianu ar fi confirmat unei alte persoane că Zahani a sechestrat-o și a violat-o pe victimă.
Instanța a constatat că, în timpul anchetei, cei trei au avut poziții oscilante, încercând fie să îi acuze pe ceilalți, fie să își reducă propria responsabilitate.
Mai mult, judecătorii au reținut că Zahani făcea referire, în conversațiile interceptate, la faptul că încuiase ușa și afirma că „în seara aceea nu iese nimeni din casă”.
Într-o altă discuție, instanța a reținut o afirmație a acestuia în care recunoștea, folosind un termen discriminatoriu la adresa victimei, că a violat-o.
Pentru judecători, asemenea afirmații au constituit elemente importante atunci când au analizat apărările inculpatului.
Ar fi încercat să convingă victima să își retragă plângerea
Instanța a mai reținut că, după comiterea faptelor, inculpații s-ar fi interesat dacă femeia a rămas însărcinată.
De asemenea, ar fi încercat să o determine să își retragă plângerea, inclusiv prin promisiunea unor sume de bani.
Judecătorii au apreciat că aceste demersuri indicau faptul că inculpații erau conștienți de caracterul penal al faptelor și că încercau să evite consecințele juridice.
