O femeie din județul Suceava, trimisă în judecată pentru tentativă la înșelăciune și uz de fals, după ce a depus la Casa Județeană de Pensii un carnet de muncă în care figurau peste nouă ani de activitate fictivă la Depoul Suceava, a fost achitată de Judecătoria Suceava. Deși instanța a stabilit că mențiunile din document erau false, procurorii nu au reușit să demonstreze că femeia știa acest lucru atunci când a solicitat pensionarea.
Prin sentința penală din 18 septembrie 2026, Judecătoria Suceava a dispus achitarea inculpatei pentru ambele infracțiuni, constatând că nu a fost dovedită intenția acesteia de a induce în eroare Casa Județeană de Pensii Suceava.
You might also like
Practic, judecătorul a stabilit că existența unor date false într-un carnet de muncă nu înseamnă automat că persoana care îl folosește știe că documentul conține informații nereale.
În schimb, instanța a dispus desființarea a 36 de mențiuni din carnetul de muncă, respectiv cele de la pozițiile 23-58, care atestau în mod fals că femeia lucrase la Depoul Suceava în perioada 1 mai 1993 – 1 septembrie 2002.
Un alt aspect interesant al dosarului este că persoana care a completat mențiunile false nu a fost identificată, iar cercetările pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată au fost clasate ca urmare a prescripției răspunderii penale.
Casa Județeană de Pensii Suceava nu s-a constituit parte civilă în proces, iar cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Hotărârea a fost pronunțată la data de 18 septembrie 2026 și nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Numărul dosarului este 253/314/2026.
Cum a ajuns femeia să fie cercetată pentru un carnet de muncă în care apăreau nouă ani de activitate la CFR
Povestea a început la 17 aprilie 2024, când femeia s-a prezentat la Casa Județeană de Pensii Suceava pentru a solicita înscrierea la pensie pentru limită de vârstă.
Aceasta avea, potrivit propriei declarații, 62 de ani și două luni și își calculase singură vechimea în muncă, ajungând la concluzia că acumulase aproximativ 11 ani. Susținea că lucrase în condiții grele și beneficiase de grupă de muncă.
La dosarul de pensionare a depus o copie a actului de identitate și carnetul de muncă, urmând să aducă ulterior și adeverințe de la foștii angajatori pentru dovedirea condițiilor de muncă.
Numai că documentul conținea o surpriză: la pozițiile 23-58 figurau mențiuni potrivit cărora femeia ar fi fost angajată la Depoul Suceava, în calitate de muncitor necalificat, între 1 mai 1993 și 1 septembrie 2002.
Era vorba despre nouă ani și patru luni de activitate care, în realitate, nu fuseseră prestați.
Funcționarii Casei Județene de Pensii au solicitat verificarea autenticității informațiilor, iar răspunsurile primite de la reprezentanții Depoului Suceava au ridicat probleme serioase.
În iunie 2024, reprezentanții depoului au comunicat că nu au găsit în arhivă dosarul personal al femeii și nici alte documente care să confirme că aceasta lucrase acolo.
Ulterior, în noiembrie 2024, unitatea a transmis că verificările nu au identificat nicio dovadă a angajării femeii în perioada respectivă.
Astfel, carnetul de muncă a ajuns să facă obiectul unei anchete penale, femeia fiind acuzată că ar fi încercat să obțină fraudulos o pensie folosind informațiile nereale.
Femeia a susținut că soțul îi promisese cândva că îi găsește un loc de muncă la CFR, dar angajarea nu s-a mai realizat
Audiată de anchetatori, femeia a negat că ar fi cunoscut existența mențiunilor false din carnetul de muncă.
Aceasta a explicat că nu verificase ce era trecut în document înainte să îl depună la Casa Județeană de Pensii și că a aflat despre pretinsa perioadă de activitate la Depoul Suceava abia după ce i s-a adus la cunoștință calitatea de suspect.
În declarația sa, femeia a povestit și un episod din trecut care ar putea avea legătură cu situația carnetului de muncă.
La un moment dat, soțul său îi spusese că găsise pe cineva care ar fi putut să o angajeze la CFR Suceava, pe un post de femeie de serviciu.
Numai că această angajare nu s-a concretizat niciodată.
Femeia a mai susținut că își păstra carnetul de muncă acasă, dar că nu știa când îl luase soțul ei și nici cine ar fi putut completa în document perioada fictivă de angajare.
De asemenea, aceasta a precizat că nu cunoștea persoana care efectuase înscrierile și nici împrejurările în care acestea fuseseră introduse în carnet.
În timpul procesului, inculpata și-a menținut poziția de nerecunoaștere a faptelor. Ea a refuzat judecarea cauzei în procedură simplificată, solicitând desfășurarea unui proces obișnuit.
Un fost inspector de personal de la Depoul Suceava a intrat în atenția anchetatorilor, dar nu s-a putut demonstra că ar fi falsificat documentul
În cursul cercetărilor, a fost verificată și situația unui bărbat care lucrase la Depoul Suceava, în funcția de inspector de personal.
Acesta fusese angajat al unității în perioada 1 iulie 1980 – 1 mai 2002, interval care se suprapunea parțial cu perioada fictivă trecută în carnetul femeii.
Totuși, reprezentanții depoului au comunicat că nu dețin informații potrivit cărora fostul inspector ar fi introdus mențiuni nereale în carnetele de muncă ale unor persoane.
Judecătorul a subliniat că simplul fapt că bărbatul lucrase la compartimentul de personal nu constituia o dovadă că el ar fi falsificat carnetul inculpatei.
Mai mult, în dosar nu fusese efectuată nicio expertiză grafoscopică, iar anchetatorii nu identificaseră alte probe care să stabilească cine efectuase înscrierile false sau dacă femeia ar fi avut vreo implicare.
În ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, cauza fusese deja clasată din cauza intervenirii prescripției răspunderii penale.
Culmea situației: pensia pe care femeia o primea după soț era mai mare decât cea pe care ar fi obținut-o pentru limită de vârstă
Un alt detaliu important a apărut în timpul procesului, când apărarea a depus documente privind veniturile din pensie ale femeii.
Potrivit acestora, inculpata beneficia deja de o pensie de urmaș după soțul său, iar cuantumul acesteia era mai mare decât pensia pentru limită de vârstă calculată de Casa Județeană de Pensii Suceava.
Cu alte cuvinte, pensia pe care femeia o încasa deja era mai avantajoasă decât cea pentru care depusese cererea ce a dus la deschiderea dosarului penal.
Instanța a precizat că acest aspect nu exclude automat posibilitatea unei intenții frauduloase, însă reprezintă un element care, alături de lipsa altor probe, nu susține acuzația potrivit căreia femeia ar fi urmărit obținerea unui folos patrimonial injust.
Judecătorul a mai observat că, în cererea de pensionare, femeia nu indicase în mod expres perioada în care ar fi lucrat la Depoul Suceava și nici nu solicitase valorificarea acelor ani fictivi.
Aceasta se limitase la depunerea carnetului de muncă, fără să atragă atenția funcționarilor asupra înscrierilor respective.
În lipsa unor dovezi că știa de fals, instanța a considerat că simpla depunere a documentului nu putea fi interpretată drept o tentativă de înșelăciune.
Achitată, deși carnetul de muncă era falsificat
În motivarea hotărârii, Judecătoria Suceava a arătat că ancheta a demonstrat existența mențiunilor false, dar nu și faptul că inculpata le-ar fi cunoscut sau ar fi urmărit să le folosească pentru obținerea frauduloasă a unei pensii.
Judecătorul a subliniat că o persoană nu poate fi condamnată doar pentru că a depus un document care conține informații nereale, fără dovezi că știa de falsificarea acestuia.
În consecință, femeia a fost achitată atât pentru tentativă la înșelăciune, cât și pentru uz de fals.
Instanța a dispus însă anularea mențiunilor privind presupusa activitate desfășurată la Depoul Suceava, pentru a împiedica folosirea lor în viitor.
Astfel, dosarul s-a încheiat în primă instanță cu o femeie achitată, un carnet de muncă în care au fost constatate 36 de înscrieri false și fără identificarea persoanei care le-a efectuat.
