Stresul, perioadele dificile și emoțiile puternice ne pot împinge spre frigider chiar și atunci când organismul nu are nevoie, de fapt, de hrană. Mâncatul emoțional este un fenomen foarte comun și, de multe ori, obiceiul se formează fără ca persoana să își dea seama, explică dieteticianul Denisa Haiduc.
Specialistul atrage atenția că problema nu este simplul fapt că mâncăm, ci ce alegem să mâncăm, în ce cantitate și, mai ales, motivul pentru care o facem.
De ce căutăm mâncare atunci când suntem stresați
Potrivit Denisei Haiduc, mecanismul din spatele mâncatului emoțional este relativ simplu. Anumite alimente, în special cele foarte gustoase și bogate în zahăr și grăsimi, activează circuitele cerebrale implicate în recompensă și în senzația de confort.
În perioadele stresante sau în momentele dificile, creierul poate ajunge astfel să caute o metodă rapidă prin care să obțină o stare de bine, iar mâncarea este una dintre cele mai accesibile variante.
În acest fel, o prăjitură, ciocolata, chipsurile sau alte alimente preferate pot ajunge să fie asociate nu cu foamea propriu-zisă, ci cu nevoia de confort.
Când mâncarea devine un ”refugiu” emoțional
Dieteticianul subliniază că mâncatul în sine nu trebuie demonizat. Semnalul de alarmă apare atunci când mâncarea ajunge să fie principala sau singura strategie prin care o persoană încearcă să își gestioneze stresul și emoțiile.
Astfel se poate crea un mecanism repetitiv: apare stresul sau o emoție neplăcută, persoana caută un anumit aliment pentru confort, iar după consum poate apărea inclusiv sentimentul de vinovăție.
Cum recunoaștem foamea emoțională
Denisa Haiduc indică mai multe semne care pot diferenția foamea emoțională de foamea fiziologică. Foamea emoțională tinde să apară brusc și intens, spre deosebire de foamea fizică, care se instalează de regulă treptat.
Un alt indiciu este pofta foarte specifică. Persoana nu simte pur și simplu că ar mânca, ci își dorește un anumit aliment sau o anumită categorie de alimente.
De asemenea, dorința de a continua să mănânce poate persista chiar și după apariția senzației de sațietate, iar episodul poate fi urmat de vinovăție.
Problema nu este doar ”ce mănânci”, ci și ”de ce mănânci”
Mesajul dieteticianului atrage atenția asupra relației dintre alimentație și starea emoțională. Înainte de a răspunde automat unei pofte, poate fi util să identificăm dacă organismul cere într-adevăr hrană sau dacă impulsul a apărut în urma stresului, anxietății, plictiselii ori a unei alte stări emoționale.
„Problema nu este că mâncăm. Problema este ce alegem să mâncăm, cât mâncăm și mai ales de ce mâncăm. Problema apare atunci când mâncarea devine singura strategie de reglare emoțională”, este mesajul transmis de dieteticianul Denisa Haiduc.
Cei care își doresc o schimbare reală și sănătoasă pot apela cu încredere la serviciile oferite de Haiduc Denisa Elena, contactând-o direct pe pagina sa de Facebook sau prin intermediul Clinicii NORD Suceava, cu care aceasta colaborează.
Află mai multe despre Denisa Haiduc: nord.ro/medici/nutritionist-haiduc-denisa
