Tribunalul Suceava l-a condamnat pe Constantin Ostrovan la 2 ani și 5 luni de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care au dus la diminuarea ilegală a resurselor ce trebuiau virate la bugetul Uniunii Europene.
Termenul de supraveghere stabilit este de 2 ani și 6 luni. În acest timp, Ostrovan trebuie să presteze 80 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria Suceava sau DGASPC Suceava.
Ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 2 ani, i s-a interzis să fie ales în autoritățile publice, să ocupe funcții publice sau să exercite profesia de lucrător vamal.
Pe latura civilă, instanța a admis acțiunea Autorității Vamale Române – Direcția Regională Vamală Iași și l-a obligat pe inculpat la plata a 37.839,47 lei despăgubiri materiale, sumă la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere din 26 august 2017 până la achitarea integrală.
Totodată, s-a menținut sechestrul asigurător instituit asupra unui imobil situat în comuna Șcheia, județul Suceava (teren, casă și anexe), dar și asupra sumelor de 1.105 euro, 285 USD și 1.050 lei depuse la Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).
Decizia nu era definitivă la data pronunțării (27 iunie 2025). Față de aceasta se putea face apel în termen de 10 zile de la comunicare, în caz contrar decizia rămânând definitivă.
Numărul dosarului este 4431/86/2023.
Inculpatul are 66 de ani, are studii superioare, este economist.
Potrivit probatoriului, fapta reținută în sarcina inculpatului s-a petrecut la 26 august 2017, în cadrul Biroului Vamal Siret. În calitate de controlor vamal, acesta a confirmat, atât în sistemul electronic NCTS, cât și în registrele vamale de export, în mod nereal, finalizarea unui tranzit vamal unional extern privind 1.367 kg de tutun pentru narghilea provenit din afara Uniunii Europene, care ar fi trebuit să părăsească teritoriul comunitar.
În realitate, mărfurile nu au părăsit niciodată spațiul vamal comun, fiind eludată plata taxelor vamale datorate Uniunii Europene. Prin falsificarea datelor și închiderea fictivă a tranzitului, inculpatul a cauzat un prejudiciu de 37.839,47 lei (echivalentul a 8.137 euro) la bugetul UE. Autoritatea Vamală Română s-a constituit parte civilă în proces cu această sumă.
Declarațiile inculpatului
Un episod important din dosarul fraudei cu tutun de narghilea instrumentat de Parchetul European îl reprezintă declarațiile contradictorii ale lucrătorului vamal audiat ca suspect.
La 4 aprilie 2023, în fața procurorului european delegat, suspectul a arătat că nu își amintește exact momentul închiderii declarației de tranzit din sistemul informatic. El a precizat însă că, fiind în subordinea șefului de tură, îi aducea la cunoștință orice situație deosebită și că acesta i-ar fi putut confirma existența mărfii. Tot atunci, a spus că a primit de mai multe ori solicitări din partea unor persoane necunoscute să confirme operațiuni fictive, dar că ar fi refuzat. Mai mult, a susținut că șeful său de tură ar fi acceptat astfel de solicitări și că pentru confirmarea unui tranzit se ofereau sume de circa 100 de euro sau 100 de dolari, bani pe care însă el i-ar fi respins, spunând că nu ar fi acceptat „o sumă derizorie ca să-mi pătez onoarea”.
Câteva luni mai târziu, după ce a consultat dosarul cauzei, suspectul s-a răzgândit. La audierea din 26 septembrie 2023, a recunoscut că el a verificat personal transportul de 1.367 kg tutun de narghilea din 26 august 2017 și că a fost cel care a acordat „liber de vamă”.
El a relatat că marfa a fost adusă cu un microbuz de dimensiuni medii, fără sigiliu, și că tutunul era ambalat în doi saci de rafie. A declarat că „a pipăit” marfa, fără a desface sacii, apreciind că era într-adevăr vorba de tutun de narghilea bazându-se pe experiența sa profesională, evaluând greutatea ca fiind corespunzătoare celei menționate în documentele de tranzit.
Întrebat de ce în registrul vamal a trecut „bunuri diverse” și nu „tutun narghilea”, suspectul a dat un răspuns vag: „Am vrut să fiu operativ”. De asemenea, la rubrica numărului de înmatriculare al vehiculului a tras doar o linie, motivând că în documentele electronice nu apărea nicio mențiune.
Suspectul a mai recunoscut că nu a verificat camerele video pentru a confirma numărul de înmatriculare și că s-a bazat pe posibilitatea de a reîntâlni șoferul ucrainean.
Amintim că, Constantin Ostrovan apare ca și co-inculpat în dosarul în care fostul vameș Bogdan Dorobanțu este acuzat de falsificarea a 49 de documente vamale, în cadrul unei rețele internaționale de fraudă cu tutun instrumentată de Parchetul European. În acest dosar, Curtea de Apel Iași a dispus arestarea preventivă a lui Dorobanțu pentru 30 de zile, prejudiciul estimat ridicându-se la peste 650.000 de euro (doar din taxele vamale).
