Tribunalul Suceava a pronunțat sentința într-un dosar instrumentat de DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava, în care trei bărbați au fost judecați pentru fapte legate de trafic de persoane, trafic de minori și exploatarea cerșetoriei.
Instanța l-a condamnat pe Lazăr Pardalian la 6 ani de închisoare, cu executare în regim de penitenciar, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane.
You might also like
În același dosar, Motan Vasile a fost condamnat pentru trei infracțiuni. Acesta a primit 7 ani de închisoare pentru trafic de minori, 1 an de închisoare pentru exploatarea cerșetoriei și 1 an de închisoare pentru act sexual cu un minor.
Pentru că faptele au fost comise în concurs real de infracțiuni, instanța a stabilit o pedeapsă rezultantă de 7 ani și 8 luni de închisoare. Totodată, judecătorii au revocat suspendarea sub supraveghere a unei pedepse anterioare de 2 ani de închisoare, astfel că pedeapsa finală aplicată lui Motan Vasile este de 9 ani și 8 luni de închisoare, cu executare în penitenciar.
Instanța a menținut arestarea preventivă a lui Motan Vasile până la următoarea verificare a măsurii preventive, dar nu mai târziu de 60 de zile de la pronunțarea sentinței.
Cel de-al treilea inculpat, Matei Bobi Vasile, a fost condamnat la 11 ani de închisoare, cu executare în regim de penitenciar, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, în stare de recidivă postexecutorie.
În cazul acestuia, procesul penal pentru infracțiunea de exploatarea cerșetoriei a fost încetat, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Persoanele vătămate din dosar nu au exercitat acțiunea civilă în procesul penal.
Judecătorii au mai dispus confiscarea specială a unor sume considerate bunuri produse prin săvârșirea infracțiunilor: 8.698 de lei de la Lazăr Pardalian, 3.910 lei de la Motan Vasile și 625 de euro de la Matei Bobi Vasile.
Totodată, instanța a menținut sechestrul instituit de DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava asupra bunurilor prezente și viitoare ale lui Lazăr Pardalian și Motan Vasile, pentru garantarea confiscării speciale sau a recuperării cheltuielilor judiciare.
Cei trei inculpați au fost obligați și la plata cheltuielilor judiciare către stat: 7.000 de lei Lazăr Pardalian, 6.000 de lei Motan Vasile și 4.000 de lei Matei Bobi Vasile.
Decizia nu era definitivă la data pronunțării (20 martie 2026). Față de aceasta se putea face apel în termen de 10 zile de la comunicare, în caz contrar decizia rămânând definitivă.
Numărul dosarului este 3863/86/2023.
Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava i-au trimis în judecată pe Vasile Motan, Pardalian Lazăr și Bobi Vasile Matei, acuzați că ar fi exploatat mai multe femei vulnerabile, inclusiv minore, pe care le-ar fi determinat să practice cerșetoria în folosul lor.
Potrivit hotărârii judecătorești, dosarul a fost deschis după ce, la data de 22 martie 2023, polițiștii din cadrul BCCO Suceava – Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane s-au sesizat din oficiu cu privire la existența unui grup care ar fi racolat și exploatat persoane vulnerabile, fără adăpost, fără venituri sau provenite din familii dezorganizate.
Anchetatorii au reținut că unul dintre inculpați și-ar fi exploatat soția, un al doilea inculpat și-ar fi exploatat concubina, iar cel de-al treilea inculpat și-ar fi exploatat soția, victimele fiind puse să cerșească în zone aglomerate, la mănăstiri, biserici, intersecții, parcări, supermarketuri sau în locuri unde drumurile erau în lucru și existau semafoare.
Potrivit instanței, victimele erau transportate în mai multe localități din județul Suceava și din alte județe, în zone în care treceau mulți oameni, pentru ca sumele obținute din cerșit să fie cât mai mari. Inculpații ar fi stat la distanță de locurile unde femeile cerșeau, pentru a nu fi identificați de autorități.
În fața instanței, inculpații nu au recunoscut acuzațiile și au cerut judecarea cauzei în procedură obișnuită. Persoanele vătămate au declarat că nu doresc să se constituie părți civile.
În cauză au fost administrate declarații ale persoanelor vătămate și martorilor, rapoarte de evaluare psihologică, anchete sociale, procese-verbale de supraveghere audio-video, convorbiri telefonice, imagini surprinse de camere de supraveghere și procese-verbale de percheziție domiciliară.
Victime vulnerabile, controlate prin relații afective
În cazul uneia dintre victime, instanța a reținut că aceasta provenea dintr-o familie disfuncțională și fusese vulnerabilizată încă din copilărie. Expertiza psihologică a arătat că femeia putea fi ușor manipulată și că relația afectivă cu partenerul putea fi folosită ca formă de control emoțional.
Mama uneia dintre victime a declarat că fiica sa ar fi venit acasă bătută și speriată, spunând că vrea să rupă relația cu inculpatul deoarece acesta o trimitea la cerșit și îi lua banii. Femeia a mai susținut că fiica ei era obligată să vorbească la telefon pe difuzor atunci când inculpatul era prezent.
În dosar au fost depuse și procese-verbale de constatare a contravențiilor, din care rezultă că una dintre victime fusese sancționată de mai multe ori pentru apelarea la mila publicului, în Suceava, Câmpulung Moldovenesc și în alte localități din țară.
Hotărârea mai arată că unul dintre inculpați fusese anterior condamnat într-un alt dosar pentru constituirea unui grup infracțional și trafic de minori, cauză în care victimele erau tinere racolate și obligate, prin amenințări sau violențe, să cerșească.
Convorbirile telefonice: „Cât ai făcut?”
În hotărârea judecătorească sunt redate mai multe convorbiri telefonice interceptate în cursul anchetei, pe care instanța le-a avut în vedere pentru a contura modul în care ar fi fost organizată activitatea de cerșetorie și relația dintre inculpați și persoanele vătămate.
Din discuțiile purtate în lunile iunie–august 2023 reiese că femeile erau localizate în mai multe zone din județele Suceava și Botoșani, inclusiv Supitca, Flămânzi, Grănicești, Dărmănești, Milișăuți, Podeni, Rădășeni și Suceava, unde ar fi fost trimise să ceară bani.
În mai multe convorbiri, inculpații întrebau câți bani au făcut victimele, iar acestea comunicau sume precum „două milioane 700”, „șase jumate”, „cinci jumate”, „13” sau „în jur de 10”. În alte discuții, femeile vorbeau despre faptul că „merge mâna”, că la semafoare se făceau coloane de mașini și că locurile unde se efectuau lucrări la drum ar fi fost avantajoase pentru obținerea de bani.
Instanța a reținut că inculpații transportau victimele în locurile de exploatare cu autoturismele pe care le foloseau sau le indicau telefonic unde să se poziționeze, când să vină, când să plece ori unde să aștepte. În unele apeluri, femeilor li se cerea să urce „în deal”, să meargă spre semafor, să vină pe uliță sau să se deplaseze spre Suceava.
Amenințări și limbaj degradant
În hotărâre sunt redate convorbiri în care Pardalian Lazăr folosea un limbaj agresiv, vulgar și amenințător la adresa persoanei vătămate, reproșându-i că nu face suficienți bani, că nu răspunde la telefon sau că nu pleacă la timp.
Într-una dintre discuții, femeia spune că nu vrea să spună o sumă greșită pentru a nu „lua bătaie degeaba”, iar inculpatul îi răspunde cu amenințări. În alte pasaje, acesta îi spunea femeii că îi va da „pumni în cap”, „picioare în gură”, o amenința că „o aruncă în aer” și îi cerea insistent să spună câți bani a făcut.
Într-o discuție purtată după ce femeia i-a spus că a început ploaia, inculpatul i-a cerut să rămână acolo:
Pardalian Lazăr: Da’ ce vrei?
Victima: O început ploaia, domnu, ce fac?
Pardalian Lazăr: Ce faci? Stai acolo, băga-mi-aş pula în rasa lu’ mă-ta!
Victima: Sugea-mi-ai curu cu ploaia cu tot!
Pardalian Lazăr: Stai! Stai acolo că nu mori, futu-ţi în gură să te fut!
Într-o altă convorbire, purtată cu o zi înainte, Pardalian Lazăr îi cere femeii să îi cumpere băutură și energizante:
Pardalian Lazăr: Unde eşti, fa?
Victima: La magazin.
Pardalian Lazăr: Mai ia-mi şi mie o jumate de Stalinskaya. Și vreo două energizante. Ai înţeles, boarfo? Fă, ştii cu cine stai de vorbă tu acuma?
Victima: Da, ştiu.
Pardalian Lazăr: Cu cine stai?
Victima: Cu şefu’.
Pardalian Lazăr: Aşa. (…) Hai fă, hai! Hai, pa, pa, fa muistă!
Victima: Pa!
Pardalian Lazăr: Ce nu-ţi convine, fa? Îţi fut două picioare-n gură?
Victima: Da, chiar te rog!
Instanța a apreciat că aceste convorbiri contrazic varianta potrivit căreia femeia ar fi cerșit de bunăvoie și arată presiunea exercitată asupra ei, atât prin controlul deplasărilor și al banilor obținuți, cât și prin amenințări directe și limbaj degradant.
”Afacere de familie” din cerșetorie
Din interceptările aflate la dosar reiese că întreaga activitate de cerșetorie era tratată aproape ca o ”afacere de familie”, în care banii obținuți zilnic erau atent monitorizați, iar orice sumă considerată prea mică genera scandaluri, amenințări și injurii greu de reprodus.
Procurorii arată că Pardalian Lazăr își manifesta constant nemulțumirea față de sumele aduse de femeie, discutând despre acest lucru inclusiv cu propria mamă sau cu alte persoane apropiate.
Într-una dintre convorbirile telefonice interceptate pe 18 iunie 2023, acesta îi spune mamei sale că „se plimbă aiurea” cu concubina sa și se plânge că „alții fac două-trei milioane, iar ea face două sute de mii”. Nervos, bărbatul izbucnește într-un șir de înjurături și blasfemii, spunând că toți îl sună și îl „disperă”. Tonul folosit în discuții este unul agresiv și denotă presiunea constantă pusă asupra femeii pentru a produce cât mai mulți bani din cerșetorie.
Pancarte, bani schimbați în euro și rude aflate în penitenciar
Anchetatorii mai arată că, în urma perchezițiilor domiciliare efectuate la finalul lunii august 2023, au fost găsite mai multe pancarte folosite la cerșit, pe care erau scrise mesaje menite să stârnească mila publicului.
Una dintre ele conținea textul: „Vă rog să mă ajutați că suntem mulți frați și nu avem mâncare și haine. Dumnezeu să vă binecuvânteze!”, iar alta făcea referire la o presupusă „fată bolnavă de cancer”.
Tot în urma perchezițiilor au fost ridicate autoturisme, documente de amanet și diverse înscrisuri considerate relevante pentru dosar.
Potrivit anchetei, membrii grupului schimbau frecvent la casele de schimb valutar bancnote de 1 și 5 lei, provenite din cerșetorie. O angajată a unei case de schimb din Suceava a confirmat că mai multe persoane, printre care și inculpații, veneau să transforme sumele adunate în euro.
Extrasele depuse la dosar arată numeroase operațiuni de schimb valutar, în timp ce verificările financiare au scos la iveală faptul că inculpații aveau venituri oficiale aproape inexistente, deși dețineau autoturisme și efectuau depuneri de bani.
Anchetatorii susțin că o parte din banii obținuți din cerșetorie erau trimiși inclusiv către rude aflate în penitenciar. La dosar există mandate poștale și dovezi ale unor transferuri repetate de bani către persoane încarcerate, unele sume fiind trimise chiar de inculpați sau de apropiați ai acestora.
Motan Vasile și presiunea asupra concubinei
Procurorii redau inclusiv convorbiri în care Motan Vasile își amenință concubina că o bate dacă nu produce suficienți bani. Într-o discuție, femeia îl întreabă direct: „Nu mă bați, jigodie, da?”, semn că agresiunile ar fi fost ceva obișnuit în relația lor.
În alte interceptări, inculpatul o insultă constant, o numește „panaramă”, „wc public” sau „zdreanță” și îi cere să nu se întoarcă acasă fără câteva milioane vechi făcute din cerșit.
Situația devine și mai șocantă în interceptările în care apar copiii celor doi. Într-o convorbire din 28 iunie 2023, pe fundal se aude un copil plângând puternic, iar bărbatul începe să țipe și să-l amenințe cu moartea. În același timp, femeia îl imploră să se oprească și să nu mai lovească minorul.
Motan Vasile: Hai mai lasă-mă în pula mea cu milionul două sute, de asta vine acasă cu câte cinci –şase milioane, că face câte un milion două sute! (…) Aia face de atâta timp acolo, face bani, tu nu eşti în stare să faci bani.
Pe fundal se aude un copil care plânge.
Motan Vasile: Futu-ţi Dumnezeul mă-tii să te fut, şi Dumnezeu să te fut, mai taci Dumnezeii mă-tii că te bat, că te izbesc de pâmânt!
Se aud lovituri, iar copilul plânge foarte tare.
Motan Vasile: Crapă-n tine şi morţii mă-tii, crapă, că te bat de te omor!
Victima: Da’ nu-l mai bate uă!
Bărbatul continuă să țipe la copil, iar femeia îl roagă în repetate rânduri să se oprească.
Victima: Dacă-l loveşti, cum să mănânce!
Victima: Uă, lasă, lasă-l, gata, opreşte-te, calmează-te!
Victima: Nu-l mai lovi că-i mic şi gata, terminaţi-o!
Alte cuvinte adresate minorului: ”Uă, termină, uă drace! Termină. ‘tu-ţi Hristosul Dumnezeul mă-tii de drac! Îţi fut un tampon, te ia toţi dracii. / Te dezmembrez cu totul, te bag în căruţ, Hristosu’ mă-tii de drac. Îţi ajunge Dumnezeii mă-tii de urlat. / Te termini? Nu? Hai, marş! Plângi acolo, morţii mă-tii!”.
Instanța reține că declarațiile victimei, care a susținut că mergea la cerșit „de nevoie” și fără să fie constrânsă, sunt contrazise de restul probelor din dosar.
Judecătorii au avut în vedere inclusiv rapoartele psihologice și anchetele sociale, din care rezultă că femeia provenea dintr-un mediu vulnerabil, abandonase școala după doar două clase și intrase într-o relație cu inculpatul încă de la vârsta de 14 ani.
Raportul psihologic depus la dosar arată că persoana vătămată putea fi „ușor manipulabilă”, iar relația de dependență emoțională față de partener îi afecta capacitatea de a conștientiza situația în care se afla. Specialiștii au concluzionat că influența exercitată de inculpat asupra acesteia putea merge până în zona controlului emoțional și a manipulării.
La dosar există și zeci de procese-verbale de contravenție pentru cerșetorie, întocmite în perioada 2019–2023 în Suceava, Milișăuți, Gura Humorului, Pângărați, Molid și alte localități. Anchetatorii susțin că femeia a fost surprinsă apelând aproape zilnic la mila publicului, de multe ori în parcări, la semafoare, în apropierea supermarketurilor sau în alte zone circulate.
Bobi Vasile Matei și acuzațiile privind exploatarea soției
În privința lui Bobi Vasile Matei, instanța a reținut că persoana vătămată provenea dintr-o familie disfuncțională. Părinții acesteia s-au despărțit și împăcat de mai multe ori, iar femeia a fost crescută de o mătușă, deoarece mama sa era minoră când a născut-o.
La vârsta de 14 ani, persoana vătămată l-a cunoscut pe Bobi Vasile Matei și a fugit de acasă, deși mama ei nu a fost de acord cu relația. Din relația celor doi au rezultat trei copii, care, potrivit hotărârii, se află în plasament.
În cadrul evaluării clinice, femeia a declarat că, în primii ani de relație, inculpatul era violent, consuma alcool și droguri și îi era frică de el. Când era sub influența alcoolului, o bătea. Ulterior, aceasta a susținut că situația s-ar fi schimbat și că nu îi mai este frică de el.
Mama victimei a declarat că fiica ei a fost agresată fizic din gelozie și, în trecut, și pentru că nu producea suficienți bani la cerșit. Aceasta a mai spus că, atunci când inculpatul consuma alcool, consuma din banii câștigați din cerșit, iar fiica ei „întreținea familia”.
Potrivit actelor din dosar, relația dintre cei doi a fost marcată ani la rând de episoade de violență domestică. Femeia a solicitat de trei ori ordine de protecție, iar anchetatorii notează că agresiunile ar fi fost motivate atât de gelozie, cât și de faptul că aceasta nu aducea suficienți bani din cerșit.
În mai multe rânduri, victima a reclamat că a fost lovită cu pumnii, picioarele, cu obiecte contondente sau amenințată cu moartea, inclusiv în perioada în care era însărcinată.
Dosarul conține numeroase procese-verbale de sancționare pentru apelare la mila publicului, dar și interceptări telefonice în care inculpatul discută despre sumele obținute din cerșetorie, despre trimiterea femeii „la semafor” sau despre nemulțumirea că aceasta nu a făcut suficienți bani.
În unele conversații, acesta îi cere explicit să mai stea în anumite zone pentru a strânge bani, avertizând-o inclusiv despre prezența jandarmilor.
”30 de milioane în două zile” și împărțirea teritoriului între cerșetori
În hotărâre sunt redate și convorbiri din care rezultă modul în care inculpatul discuta despre cerșit, despre sumele obținute și despre zonele în care femeia era dusă să ceară bani, zone pentru care se ”lupta” cu alt cerșetor.
Într-o discuție din 24 iulie 2023, acesta o întreabă pe femeie dacă merg la Profi, iar ea îi răspunde: „Ce să fac? Cu 5 lei?”. Bărbatul reacționează imediat, mirat că aceasta ar fi făcut doar 5 lei, și îi spune că, dacă ar sta puțin la Profi, „măcar 20 de lei” ar putea obține. Femeia îi reproșează că o duce „pe unde vrea el” și îi cere să o lase să mai stea puțin, poate mai trece o coloană de mașini.
A doua zi, într-o altă convorbire, inculpatul discută cu un bărbat care îi spune că se afla în semafor și că polițiștii îi scriau o amendă. Din discuție reiese că mai multe persoane practicau cerșetoria în aceleași zone, iar oamenii legii le-ar fi transmis că nu mai au voie să stea în semafor. Bărbatul spune că „azi dacă mai vine, bătaia mea îi televizată”, iar inculpatul îi răspunde să vadă ce face și să vină înapoi.
Cerșetor: Mai ai treabă cu mine?
Bobi: Nu uă, da’ vezi-ţi şi tu de treabă, uă. Eu am înţeles că până la ora două stai tu, înţeleg că şi tu eşti amărât, dar şi eu îs amărât, frate. Înţeleg că ai datorii că te-o îngropat strâmba aia cu 100 de milioane, pula mea, ce ţi-o băgat ăla în gât. Eu înţeleg că şi tu eşti amărât, dar şi eu îs, frate, amărât. Tre’ să ne înţelegem frumos. Dacă şi noi aici suntem trei inşi şi ne dăm în cap şi ne omorâm apăi ce pula facem? Cu unul străin ce facem? Îl omorâm?
Cerșetor: Stai că sunt aici, îmi dă şi mie amendă.
Bobi: Da? Ştiu că tot aşa îţi dă şi ţie două milioane ca mine.
Cerșetor: Ce două milioane? 5 milioane îmi dă mie. Şi o zis că, o zis că nu mai avem ce căuta în semafor.
Bobi: Ştiu. Şi mie mi-o zis la fel.
Cerșetor: O zis că azi, azi dacă mai vine o zis că bătaia mea îi televizată.
Bobi: Na! Hai, vezi şi tu acolo. Stai acolo şi mai vină încoace sau mai (neinteligibil), nu ştiu.
Cerșetor: Îţi dau o ca… îţi dau o cafea? Ok?
Bobi: Nu, uă, nu.
Cerșetor: Na!
Bobi: Da’ eşti acolo sau o plecat?
Cerșetor: Nu, îs aici. Aştept să-mi dea amenda mie. Să-mi scrie amenda.
Bobi: A, da’ nu ţi-o dat încă?
Cerșetor: Nu, acum o scrie.
Bobi: Na, apăi hai, vii încoace.
Într-o discuție din 26 iulie 2023, inculpatul îi spune femeii că în două zile ar fi făcut „30 de milioane”, dar că s-a întors acasă exact când „începea să facă bani”. Femeia îi reproșează că „nu a luat măcar o plasmă” și că „pe oriunde merge o ia după el”. Aceste convorbiri au fost reținute în dosar ca elemente care arată că activitatea de cerșetorie era urmărită, discutată și organizată în funcție de zone, câștiguri și riscul de a fi sancționați de autorități.
Alte cuvinte adresate de unul dintre inculpați către un cerșetor, în timpul unui apel telefonic:
”Grasule, stai cuminte, grasule, că-ţi dau bătaie!/ Na, jandarmii, direct prin faţa mea o trecut. Îi plin de LOCALĂ, tot trece încolo LOCALA, de asta nu mă duc acolo. / Tu-ţi gura mă-tii de drac, umflat, împuţit ce eşti! / Îţi fut o bătaie grasule, soră cu moartea!”
Percheziții și panica de după intervenția DIICOT
În cazul celui de-al treilea inculpat, instanța a reținut că, la percheziția din 29 august 2023, anchetatorii au găsit un clipboard albastru în care era lipită fotografia unui băiat și un bilet de externare emis de Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M.S. Curie”, document despre care persoana vătămată a declarat că îl folosea ocazional atunci când cerșea.
Tot atunci a fost ridicat și un formular din care rezulta că inculpatul schimbase, cu doar câteva zile înainte, suma de 3.078 de lei în 625 de euro.
Deși femeia a susținut în fața instanței că nu se consideră victimă a traficului de persoane și că soțul nu îi impunea unde sau cât să stea la cerșit, instanța a apreciat că ansamblul probelor arată o altă realitate.
Aceasta nu avusese venituri licite, nu fusese angajată niciodată și nu deținea bunuri, iar inculpatul obținuse, în perioada verificată, venituri inclusiv din jocuri de noroc (21.036 lei de la Diasil Service SRL, 23.192 lei din jocuri de noroc, 960 lei din salarii având contract de muncă în perioadele 02.05.2018 – 17.05.2018 și 02.10.2018 -09.11.2018).
După percheziții, discuțiile interceptate au surprins panica inculpaților. Unul dintre ei și-a anunțat mama că „a venit DIICOT-ul” și că este acuzat de trafic de persoane, spunând că vrea să pună avocat „pe ea”, pentru că victima „se pierde” și „nu știe ce să vorbească”.
Într-o altă convorbire, doi dintre inculpați au discutat despre mașinile și banii ridicați, despre cartoanele folosite la cerșit și despre faptul că declarațiile femeilor erau decisive: „Ce zic ele din gură, așa rămâne”.
Concluziile instanței
Instanța a subliniat că două dintre victime erau minore în momentul recrutării și proveneau din familii vulnerabile.
Judecătorii au reținut că inculpații ar fi profitat de sărăcie, lipsa educației, dependența emoțională și frica victimelor, le-ar fi adăpostit, ar fi avut copii cu ele și apoi le-ar fi determinat să practice cerșetoria în folosul lor.
Chiar dacă femeile au negat ulterior că ar fi victime, instanța a apreciat că, după ani de exploatare, acestea nu mai aveau forța psihică necesară pentru a ieși de sub influența inculpaților.
Deși pe parcursul procesului persoanele vătămate au încercat să minimalizeze faptele și au afirmat că formează „o familie”, procurorii susțin că probele din dosar descriu un climat de exploatare, control, violență verbală și presiune continuă pentru obținerea de bani din cerșetorie.
