Procurorii DIICOT – Structura Centrală au trimis în judecată, în două dosare distincte, 88 de inculpați, dintre care 84 de persoane fizice și patru societăți comerciale, în cauze ce vizează grupări care ar fi pus la punct adevărate sisteme paralele de „pază” și „justiție” în jurul unor săli de jocuri de noroc și agenții de pariuri din România.
Rechizitoriile au fost întocmite la datele de 14 și 20 august 2026. Printre acuzațiile formulate se numără constituirea unui grup infracțional organizat, șantaj, instigare și complicitate la șantaj, tentativă de omor, lovire sau alte violențe, lipsire de libertate în mod ilegal, favorizarea făptuitorului și deținerea fără drept de droguri de risc și mare risc pentru consum propriu.
You might also like
„Paza internă”, brațul de forță al grupării
În primul dosar, anchetatorii susțin că, începând cu anul 2018, ar fi fost constituită la nivel național o grupare care urmărea, în principal, comiterea unor fapte de șantaj.
Potrivit DIICOT, membrii grupului ar fi încercat să împiedice extinderea unor săli de jocuri concurente și să oprească tentativele altor membri ai lumii interlope de a prelua controlul asupra sălilor aparținând grupării.
În acest scop ar fi fost creată o structură de forță, folosită inclusiv pentru a-i împiedica pe unii clienți care obțineau câștiguri importante să intre în posesia banilor. Aceeași structură ar fi fost utilizată pentru a-i ține departe de localuri pe clienții considerați problematici și pentru recuperarea rapidă a prejudiciilor produse în sălile de joc.
Anchetatorii susțin că în această structură ar fi fost cooptați inclusiv practicanți de sporturi de contact de performanță, lucru care ar fi sporit eficiența acțiunilor de intimidare și constrângere. DIICOT arată că mai mulți dintre inculpați erau cunoscuți în mediul interlop și ar fi fost implicați anterior în fapte comise cu violență extremă.
Peste 40 de inculpați ar fi făcut parte din așa-numita „pază internă”, structură care asigura „liniștea” în sălile de joc și executa comenzile venite de la superiori.
Deși sălile aveau, formal, contracte cu societăți specializate de pază, DIICOT susține că adevăratele intervenții erau făcute de oamenii din „paza internă”. Firmele oficiale ar fi fost solicitate doar atunci când oamenii grupării nu puteau interveni rapid sau când era nevoie de o aparență de legalitate.
Recompense, excursii și propriile săli de joc pentru oamenii fideli
Potrivit procurorilor, liderii grupării și alți șapte inculpați apropiați acestora ar fi pus la punct inclusiv un sistem de recompensare a oamenilor care asigurau „paza internă”.
Pe lângă plata stabilită inițial, membrii ar fi primit premii, excursii și chiar posibilitatea de a-și deschide propriile săli de jocuri de noroc în localitățile pe care le controlau.
În schimb, aceștia trebuiau să respecte un regulament strict, iar cei care se abăteau de la reguli riscau să fie sancționați sau excluși din grupare.
Structura ar fi fost organizată ierarhic, liderii fiind sprijiniți de persoane de încredere care investiseră în săli de joc în sistem de franciză. Instrucțiunile ar fi ajuns apoi, prin contractorii francizelor, la membrii „pazei interne”.
Un sediu central și un departament care urmărea în timp real incidentele
DIICOT arată că liderii ar fi organizat la Brașov un sediu principal pentru societățile pe care le controlau.
Acolo ar fi funcționat mai multe departamente – monitorizare, juridic, contabilitate și altele – iar în funcțiile-cheie ar fi fost angajate doar persoane considerate „de încredere”.
Departamentul de monitorizare ar fi urmărit în timp real incidentele din sălile de joc: distrugeri provocate de clienți, abateri ale angajaților, controale inopinate și intervenții ale poliției.
Informațiile ar fi ajuns rapid la cei doi lideri ai structurii.
Înregistrările surprinse de camerele de supraveghere ar fi fost transmise membrilor „pazei interne”, iar către polițiști ar fi ajuns, în unele situații, doar secvențele favorabile grupării.
DIICOT susține că, atunci când exista riscul ca imaginile să îi compromită pe colaboratorii grupării, reprezentanții sălilor ar fi refuzat să le predea polițiștilor, invocând presupuse defecțiuni ale sistemelor video.
Clienți și concurenți, obligați să cedeze prin amenințări și violență
Potrivit anchetatorilor, victimele ar fi fost constrânse să închidă săli concurente, să renunțe la anumite branduri, să elibereze spații comerciale, să renunțe la funcții în firme concurente, să plătească datorii sau să abandoneze câștiguri obținute din pariuri.
Alte persoane ar fi fost obligate să nu mai intre în sălile grupării, să restituie bani despre care membrii grupului considerau că fuseseră sustrași, să achite reparațiile unor aparate de tip slot-machine sau să șteargă postări de pe rețelele sociale în care criticau sălile respective.
Într-unul dintre cazurile de șantaj, o victimă ar fi fost chiar lipsită de libertate, nefiindu-i permis să plece din fața unei săli de joc până la sosirea a doi membri importanți ai grupării.
Într-un alt episod, petrecut în Bacău, doi membri ai „pazei interne” ar fi lovit o victimă de mai multe ori în zona capului, inclusiv cu un baston telescopic metalic, dar și cu pumnii și picioarele, pentru a o determina să nu mai intre în sălile de joc după ce nu respectase o interdicție impusă anterior.
Avocată acuzată că ar fi ajutat gruparea să îngreuneze o anchetă
În dosar apare și o inculpată, avocat în Baroul Iași.
Potrivit DIICOT, aceasta s-ar fi prezentat la sediul Serviciului de Investigații Criminale din cadrul IPJ Iași și ar fi participat la audierea unei persoane, invocând calitatea de apărător ales.
Procurorii susțin că femeia s-ar fi asigurat că persoana audiată nu relatează adevărul, după care ar fi comunicat conținutul declarației membrilor grupării, ajutându-i astfel să îngreuneze sau să împiedice cercetările într-un dosar privind o agresiune.
Al doilea dosar: „băieții noștri”, „paza subterană” și un sistem paralel de justiție
Cel de-al doilea dosar privește o altă grupare, despre care procurorii susțin că ar fi funcționat din septembrie 2016 până în 23 noiembrie 2022.
Trei inculpați, dintre care unul deținător al unor agenții de pariuri, ar fi constituit gruparea, la care ulterior ar fi aderat sau pe care ar fi sprijinit-o mai multe persoane cunoscute la nivel național drept violente.
Acestea ar fi fost plătite constant pentru activitățile desfășurate, scopul fiind comiterea unor fapte de șantaj, lovire, amenințare sau tulburarea ordinii și liniștii publice pentru maximizarea profiturilor agențiilor de pariuri.
Gruparea ar fi fost structurată pe trei niveluri: conducere, coordonare și execuție.
Angajații agențiilor ar fi transmis informații despre incidente, semnalmentele persoanelor implicate, imagini video și inclusiv date de stare civilă, astfel încât clienții să poată fi identificați și ulterior agresați.
Legătura dintre conducere și oamenii de execuție ar fi fost asigurată de o femeie angajată pe postul de „manager control”.
DIICOT arată că liderul ar fi creat un adevărat „sistem propriu de justiție”, cunoscut sub diferite denumiri: „paza internă”, „paza neoficială”, „băieții noștri”, „băieții de la securitate” sau „paza subterană”.
În loc să sesizeze poliția, gruparea ar fi apelat la oameni cunoscuți pentru comportamentul violent pentru a recupera prejudiciile și a-i determina pe clienți să respecte ordinele impuse.
Într-unul dintre cazuri, două victime ar fi fost căutate chiar la domiciliu și agresate de mai mulți membri ai grupării.
Anchetatorii mai susțin că membrii grupării ar fi profitat de vulnerabilitatea unor clienți dependenți de jocuri de noroc, persoane care ar fi evitat să sesizeze poliția tocmai din cauza reputației violente a celor care exercitau presiuni asupra lor.
Oamenii din palierul de execuție ar fi primit bani atât prin departamentul de contabilitate, cât și direct de la persoanele care colectau încasările aparatelor de tip slot-machine.
Procurorii DIICOT au solicitat obligarea inculpaților la plata a 383.000 de lei, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
Primul dosar a fost trimis spre soluționare Curții de Apel București, iar cel de-al doilea Tribunalului București.
DIICOT precizează că trimiterea în judecată reprezintă finalizarea anchetei penale și sesizarea instanței, fără a înlătura prezumția de nevinovăție de care beneficiază toate persoanele trimise în judecată.
