Tribunalul Suceava a anulat sancțiunea disciplinară prin care șeful Depoului Suceava fusese retrogradat, pentru 60 de zile, din funcția de șef depou I în cea de inginer II, după un scandal pornit de la un mesaj transmis pe grupul de WhatsApp al angajaților, în contextul în care la depou nu mai existau foi de parcurs și registre de bord pentru locomotive.
Instanța a admis în parte acțiunea formulată împotriva CFR Călători – Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători Iași și a anulat decizia de sancționare din 12 iunie 2025.
You might also like
Tribunalul a dispus repunerea salariatului în postul deținut înaintea sancționării, respectiv cel de șef depou I, precum și eliminarea sancțiunii din registrul general de evidență a salariaților și din dosarul personal.
CFR Călători a fost obligată, de asemenea, să-i achite diferența dintre salariul pe care ar fi trebuit să îl primească în funcția de șef depou I și veniturile încasate în perioada în care a fost retrogradat, de la momentul aplicării sancțiunii și până la repunerea efectivă în funcție.
Societatea trebuie să achite și 4.000 de lei cheltuieli de judecată. Instanța a respins însă celelalte pretenții, inclusiv solicitarea privind acordarea daunelor morale, apreciind că nu a fost dovedită existența hărțuirii și nici legătura dintre conduita angajatorului și prejudiciul moral reclamat.
Hotărârea nu era definitivă la data pronunțării (17 iulie 2026) și putea fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Numărul dosarului este 2281/86/2025.
Tribunalul a găsit probleme de legalitate în procedura disciplinară
Una dintre concluziile importante ale Tribunalului Suceava a fost că salariatul fusese convocat la cercetarea disciplinară pentru o anumită faptă – transmiterea în spațiul public a unor presupuse informații neadevărate și defăimătoare privind aprovizionarea cu materiale tipizate –, însă în decizia de sancționare au apărut și alte reproșuri, referitoare inclusiv la modul de gestionare a resurselor și la măsurile luate în domeniul aprovizionării.
Instanța a arătat că un salariat trebuie să fie informat clar cu privire la toate faptele pentru care este cercetat, pentru a avea posibilitatea să se apere și să propună probe.
Tribunalul a concluzionat că salariatul nu putea fi sancționat pentru conduite care nu făcuseră obiectul convocării și cercetării disciplinare.
Instanța a mai identificat o problemă importantă chiar în decizia de sancționare: fapta imputată nu fusese individualizată corespunzător din punct de vedere temporal, nefiind menționată adecvat data comiterii acesteia.
Judecătorul a arătat că data faptei este un element obligatoriu al unei decizii de sancționare, inclusiv pentru a putea fi verificat dacă angajatorul a respectat termenele prevăzute de Codul muncii. Lipsa acestor mențiuni nu poate fi „reparată” ulterior prin alte documente sau prin explicațiile oferite în proces.
Din acest motiv, tribunalul a reținut existența unui viciu sancționat cu nulitatea absolută și a anulat decizia.
Judecătorul a stabilit că mesajul de pe WhatsApp nu reprezenta abatere disciplinară
Tribunalul Suceava nu s-a oprit însă la problemele de legalitate ale deciziei și a analizat și fondul acuzației.
Instanța a concluzionat că fapta pentru care șeful depoului fusese sancționat nu constituie abatere disciplinară.
Totul a pornit în data de 11 februarie 2025, când șeful Depoului Suceava a transmis pe grupul de WhatsApp „Depou Suceava” un mesaj prin care îi informa pe angajați că se strâng bani pentru cumpărarea foilor de parcurs și a registrelor de bord.
În mesaj se arăta, în esență, că documentele nu mai existau în magazie, că un tren nu putea pleca fără acestea și că salariații care doreau puteau contribui cu bani. Mesajul se încheia cu exprimarea regretului că autorul ajunsese să trăiască o asemenea situație.
CFR Călători a considerat mesajul ca fiind de natură să producă un grav prejudiciu de imagine societății și conducerii și a susținut că situația prezentată angajaților nu era reală. În urma cercetării disciplinare, șeful depoului a fost retrogradat din funcția de șef depou I în cea de inginer II, pentru o perioadă de 60 de zile.
Instanța: stocul era într-adevăr zero
Unul dintre cele mai importante aspecte reținute de Tribunalul Suceava a fost că situația prezentată în mesaj avea o bază factuală.
Potrivit judecătorului, înscrisurile depuse la dosar și declarațiile martorilor au demonstrat că, la momentul în care a fost inițiată strângerea de bani, stocul de foi de parcurs și registre de bord era zero.
Tribunalul a făcut distincție între această realitate și problema referitoare la cine era responsabil pentru epuizarea stocului.
Instanța a observat că CFR Călători părea să-i reproșeze salariatului, în realitate, modul de gestionare a resurselor, deși acesta nu fusese convocat și cercetat disciplinar pentru o asemenea faptă.
Judecătorul a apreciat că o asemenea abordare reprezenta un transfer de culpabilitate, în condițiile în care salariatului nu îi fusese acordată posibilitatea să se apere în cadrul unei cercetări disciplinare având acel obiect.
Tribunalul: un grup de WhatsApp al angajaților nu este ”spațiu public” precum Facebook
Instanța a analizat și acuzația potrivit căreia șeful depoului ar fi transmis mesajul în „spațiul public”, afectând imaginea CFR Călători.
Tribunalul a făcut însă o distincție între Facebook și WhatsApp.
Potrivit instanței, un grup restrâns de WhatsApp nu poate fi asimilat unei rețele sociale publice precum Facebook, WhatsApp fiind o aplicație de mesagerie destinată conversațiilor private sau grupurilor închise.
În acest caz era vorba despre un grup al angajaților Depoului Suceava. În proces nu s-a dovedit că mesajul ar fi ajuns la publicul larg.
Judecătorul a mai observat că mesajul nu conținea cuvinte jignitoare la adresa societății ori a conducerii. Chiar dacă finalul avea o evidentă încărcătură emoțională și exprima nemulțumirea autorului, critica era indirectă, iar mesajul era adresat angajaților și urmărea strângerea fondurilor necesare cumpărării documentelor.
Mai mult, mesajul nu era lipsit de bază factuală, din moment ce probele administrate confirmaseră că stocul documentelor respective era într-adevăr zero.
Tribunalul a apreciat că, în asemenea condiții, protejarea imaginii societății nu putea justifica sancționarea salariatului în lipsa unor dovezi privind reaua-credință sau caracterul vădit calomnios al mesajului.
În opinia instanței, sancționarea și retrogradarea acestuia au reprezentat o ingerință disproporționată în libertatea de exprimare, iar interesul de a remedia o disfuncționalitate care afecta operativitatea activității feroviare prevala în circumstanțele concrete ale cazului.
Angajații au strâns bani pentru documentele necesare activității depoului
Din motivarea deciziei rezultă că situația izbucnise în dimineața zilei de 11 februarie 2025, când conducerea Depoului Suceava fusese informată că nu mai existau în magazie foi de parcurs și registre de bord pentru locomotive.
Șeful depoului a susținut că a făcut verificări, a discutat cu responsabilii de aprovizionare și cu superiorii și că exista deja un raport de necesitate pentru cumpărarea documentelor, dar procedura nu fusese finalizată.
În cele din urmă, membrii sindicatului au strâns 1.600 de lei, iar documentele necesare au fost cumpărate în aceeași zi de la o societate din Suceava, astfel încât activitatea să poată continua.
Ulterior, CFR Călători a declanșat cercetarea disciplinară, principala acuzație fiind legată de mesajul transmis pe WhatsApp și de presupusul prejudiciu de imagine produs companiei.
La 12 iunie 2025, șeful depoului a fost sancționat prin retrogradarea pentru 60 de zile în funcția de inginer II.
După mai bine de un an, Tribunalul Suceava a anulat sancțiunea, a dispus revenirea acestuia în funcția de șef depou I și recuperarea diferențelor salariale pierdute în perioada retrogradării.
Instanța a respins însă cererea de acordare a 20.000 de lei daune morale, constatând că probele administrate nu demonstrează existența unei hărțuiri ori faptul că stresul reclamat de salariat ar putea fi imputat juridic angajatorului.
