Un cetățean rus în vârstă de 40 de ani, stabilit în România, a fost reținut, marți, 8 septembrie 2026, de procurorii DIICOT – Structura Centrală, într-un dosar de o gravitate deosebită privind securitatea națională. Bărbatul este cercetat pentru tentativă la acte de diversiune, anchetatorii susținând că acesta ar fi colectat luni la rând informații despre baze militare, tehnică de luptă și deplasările militarilor români și aliați.
Într-un comunicat separat, Serviciul Român de Informații a anunțat că, împreună cu DIICOT, MAI-DCCO, MApN-DGIA și servicii partenere din străinătate, a prevenit o operațiune de sabotaj pe teritoriul României despre care afirmă că era coordonată de Federația Rusă.
You might also like
Potrivit DIICOT, activitățile investigate s-ar fi desfășurat în perioada februarie – iulie 2026.
Bărbatul ar fi acționat sub coordonarea directă a unei alte persoane, cu care ținea legătura prin intermediul unor servicii online de mesagerie criptată. În perspectiva unor presupuse acțiuni de diversiune sau sabotaj de tip hibrid, acesta ar fi identificat, supravegheat și colectat informații cu caracter militar.
Ar fi fotografiat baze militare din cinci zone ale țării
Procurorii susțin că cetățeanul rus ar fi realizat și transmis fotografii cu tehnica forțelor armate române și aliate, precum și informații privind deplasarea personalului și a tehnicii de luptă.
Activitatea de supraveghere ar fi vizat mai multe obiective militare românești și multinaționale aflate în:
Cluj, Constanța, Călărași, Ilfov și municipiul București.
DIICOT apreciază că acțiunile respective, prin natura lor, au pus în pericol securitatea națională.
SRI oferă însă detalii suplimentare față de comunicatul procurorilor. Serviciul arată că bărbatul se afla în monitorizare încă din februarie și că investigația a vizat documentarea foto-video a unor centre de comunicații, baze militare naționale utilizate de aliații NATO, sedii ale instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională și infrastructuri critice.
În atenția lui ar fi fost și avioane cargo ucrainene ANTONOV
Unul dintre cele mai importante elemente prezentate de SRI este că presupusul coordonator l-ar fi instruit pe cetățeanul rus să realizeze materiale foto-video cu obiective strategice militare.
Printre țintele despre care SRI spune că au prezentat interes s-ar fi numărat inclusiv aeronave cargo ucrainene ANTONOV pe durata prezenței acestora în România.
Din datele făcute publice până acum nu rezultă că autoritățile ar fi identificat public toate bazele și obiectivele concrete fotografiate și nici identitatea persoanei care l-ar fi coordonat pe bărbat.
SRI afirmă însă că modul de operare identificat în acest dosar este asemănător celui folosit în alte state europene de rețele de sabotori coordonate de entități din Federația Rusă.
Arestat preventiv pentru 30 de zile
După reținerea pentru 24 de ore, procurorii DIICOT urmează să sesizeze Curtea de Apel București, solicitând arestarea preventivă a cetățeanului rus pentru o perioadă de 30 de zile.
Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile.
Operațiunea a fost desfășurată de procurorii și ofițerii de poliție judiciară ai DIICOT – Structura Centrală, împreună cu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate și structurile subordonate.
Ancheta a beneficiat de informații furnizate de Serviciul Român de Informații, precum și de sprijinul structurii specializate din cadrul Direcției Generale de Informații a Apărării.
Ce înseamnă, în Codul penal, „acte de diversiune”
Infracțiunea de acte de diversiune este una dintre infracțiunile contra securității naționale.
Articolul 403 din Codul penal sancționează distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare, prin explozii, incendii sau alte modalități, a unor bunuri precum instalații, căi de comunicație, mijloace de transport, telecomunicații ori construcții, atunci când fapta pune în pericol securitatea națională. Pentru infracțiunea consumată, legea prevede închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Important în cazul de față este că legea incriminează expres și tentativa. Mai mult, articolul 412 din Codul penal stabilește că, în cazul actelor de diversiune, pot fi considerate tentativă inclusiv producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor și luarea de măsuri în vederea comiterii infracțiunii.
SRI face legătura cu alte operațiuni dejucate în România
Cazul din septembrie 2026 nu este primul în care SRI susține că a identificat pe teritoriul României un tipar de sabotaj asociat serviciilor ruse.
În 2024, un cetățean columbian a fost prins după ce ar fi documentat zona unui depozit din Bragadiru, aflat în apropierea unor infrastructuri critice. Potrivit SRI, acesta venise în România pentru o acțiune de sabotaj, primise ținte și instrucțiuni și era conectat la o rețea mai amplă coordonată prin intermediari de servicii secrete ruse. Cetățeanul columbian a fost ulterior trimis în judecată pentru acte de diversiune.
Un alt caz a fost anunțat în octombrie 2025, când SRI a susținut că doi cetățeni ucraineni, aflați sub coordonarea unor reprezentanți ai serviciilor secrete ruse, au adus la București dispozitive incendiare cu declanșare de la distanță, ascunse în căști audio și piese auto. Ținta ar fi fost un sediu al companiei ucrainene NOVA POST, iar dispozitivele au fost identificate și neutralizate înainte să fie activate.
SRI încadrează noul dosar al cetățeanului rus în același tipar de acțiuni hibride, în care persoane recrutate și coordonate de la distanță primesc sarcini, supraveghează obiective și transmit imagini și informații prin canale de comunicare criptate.
Cercetările în cazul cetățeanului rus sunt în desfășurare. Reținerea și acuzațiile formulate de procurori nu înlătură prezumția de nevinovăție, aceasta urmând să opereze până la pronunțarea unei eventuale hotărâri definitive.
