Judecătoria Suceava l-a condamnat Liviu Stan (60 de ani) la 1 an și 3 luni de închisoare, cu suspendare, pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, după ce acesta s-a urcat la volan având o alcoolemie de 1,75 grame/litru alcool pur în sânge la prima probă și 1,67 grame/litru la cea de-a doua.
Instanța a stabilit un termen de supraveghere de doi ani, perioadă în care bărbatul trebuie să respecte măsurile impuse de Serviciul de Probațiune Suceava, să urmeze un program de reintegrare socială și să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul DGASPC Suceava sau al primăriei de domiciliu. A fost obligat și la plata a 821,50 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
You might also like
În același dosar, bărbatul fusese trimis în judecată și pentru distrugere din culpă, după ce autoturismul său a luat foc și incendiul s-a extins la alte patru mașini parcate în apropiere. Pentru această acuzație, însă, Judecătoria Suceava a dispus achitarea, considerând că fapta, în modalitatea descrisă de procurori în rechizitoriu, nu este prevăzută de legea penală. O expertiză tehnică efectuată în timpul procesului nu a putut stabili că șoferul putea prevedea producerea incendiului.
Hotărârea nu era definitivă la data pronunțării (17 iulie 2026) și putea fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Numărul dosarului este 12322/314/2025.
A condus băut, apoi a rămas aproape o oră în mașină cu motorul pornit
Faptele s-au petrecut în noaptea de 28 iulie 2023, în municipiul Suceava.
Potrivit imaginilor surprinse de camerele de supraveghere și analizate de instanță, în jurul orei 00:05, bărbatul a ajuns cu autoturismul pe o stradă din municipiu și a oprit în dreptul unui imobil. A parcat mașina, însă nu a oprit motorul.
Șoferul a rămas în autoturism timp de aproximativ 50 de minute.
În jurul orei 00:57, camerele de supraveghere au surprins apariția unor scântei în partea din spate a mașinii, în zona în care se afla toba de eșapament.
După aproximativ trei minute, partea din spate a autoturismului a fost cuprinsă de flăcări.
Polițiștii l-au scos din mașina care luase foc
Din actele dosarului rezultă că incendiul a cuprins inițial zona portbagajului, după care s-a extins.
La fața locului au intervenit polițiștii, care l-au evacuat pe șofer din autoturism.
Focul a cuprins ulterior întreaga mașină și a provocat degradări altor patru autoturisme parcate în apropiere: două Volkswagen, un Peugeot și o Toyota.
Potrivit documentelor întocmite de ISU, focarul incendiului a fost identificat în zona portbagajului mașinii conduse de inculpat, iar unul dintre mijloacele care ar fi putut produce aprinderea era toba de eșapament. Incendiul prezenta și pericolul de a se propaga la celelalte vehicule din apropiere.
După ce a fost scos din mașină, bărbatul a fost testat cu aparatul etilotest. Rezultatul a fost de 0,79 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Acesta a fost dus ulterior la Spitalul Județean „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava pentru recoltarea probelor biologice.
Analizele de sânge au indicat o alcoolemie de 1,75 g/l alcool pur în sânge la prima probă și 1,67 g/l la cea de-a doua.
Bărbatul a recunoscut și a regretat conducerea autoturismului sub influența alcoolului.
Instanța a cerut o expertiză pentru a afla de ce a luat foc mașina
Bărbatul a recunoscut inițial faptele pentru care fusese trimis în judecată și a solicitat să beneficieze de procedura simplificată.
Judecătoria Suceava a considerat însă că situația privind incendiul trebuie lămurită mai bine.
Instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto, expertul fiind solicitat să stabilească de ce s-a produs incendiul, dacă exista o legătură între acțiunile șoferului și izbucnirea focului, dacă rezultatul putea fi prevăzut și dacă mașina avea defecțiuni preexistente la toba de eșapament.
Raportul întocmit în mai 2026 a prezentat mai multe variante posibile.
Una dintre cauze putea fi de natură electrică, ipoteză considerată mai frecvent întâlnită în cazul unui autoturism vechi și care avea instalații electrice adăugate ulterior.
O altă variantă era supraîncălzirea tobei de eșapament, posibil provocată indirect de blocarea catalizatorului.
Expertul a indicat și posibilitatea pierderii etanșeității tobei de eșapament, urmată de propagarea unor scântei în exterior.
În schimb, simplul fapt că motorul unei mașini staționate funcționează nu ar fi suficient, în mod normal, pentru a provoca supraîncălzirea care să ducă la un incendiu.
O asemenea situație ar fi putut apărea dacă motorul ar fi fost turat puternic și timp îndelungat.
Șoferul spusese că ar fi adormit cu piciorul pe accelerație
În declarațiile sale, bărbatul afirmase că, din cauza oboselii, ar fi adormit cu piciorul pe pedala de accelerație.
Judecătoria Suceava a constatat însă că această împrejurare nu fusese reținută de procurori în descrierea acuzației din rechizitoriu și nu putea fi folosită de instanță pentru a construi o altă acuzație decât cea cu care fusese sesizată.
Mai mult, expertiza a arătat că nici eventuala supraîncălzire produsă prin turarea prelungită a motorului nu putea fi prevăzută de șofer drept o cauză a izbucnirii unui incendiu.
Celelalte cauze posibile – o problemă electrică sau pierderea etanșeității sistemului de evacuare – puteau apărea imprevizibil inclusiv în timpul deplasării normale și nu puteau fi influențate de conducătorul auto.
În rechizitoriu se făcuse referire și la presupuse defecțiuni preexistente ale tobei de eșapament. Instanța a constatat însă că această împrejurare nu era demonstrată prin probe.
Autoturismul nu fusese expertizat în timpul urmăririi penale, iar ulterior fusese predat la fier vechi.
În fața instanței, șoferul a mai declarat că mașina trecuse inspecția tehnică periodică cu aproximativ două-trei luni înainte de incident și fusese considerată corespunzătoare din punct de vedere tehnic.
Achitat pentru distrugerea din culpă
În aceste condiții, Judecătoria Suceava a apreciat că simpla ”funcționare în continuare a motorului”, astfel cum fusese descrisă de acuzare, nu reprezintă prin ea însăși o acțiune despre care să se poată spune că a determinat incendiul.
Instanța a arătat că, pentru existența infracțiunii de distrugere din culpă, trebuia identificată o conduită concretă a inculpatului care să fi produs rezultatul și trebuia demonstrat că acesta putea prevedea consecințele.
Judecătorul a concluzionat că aceste condiții nu erau îndeplinite și l-a achitat pe bărbat pentru distrugere din culpă, întrucât fapta, așa cum fusese descrisă în rechizitoriu, nu este prevăzută de legea penală.
Eventuala răspundere pentru pagubele produse poate fi analizată însă în alte forme de răspundere, precum cea civilă.
Pentru conducerea sub influența alcoolului, situația a fost diferită. Analizele toxicologice, rezultatul etilotestului și propria recunoaștere a inculpatului au demonstrat, în opinia instanței, săvârșirea infracțiunii.
Judecătoria a ținut cont la individualizarea pedepsei de alcoolemia ridicată, dar și de faptul că bărbatul nu avea antecedente penale, a recunoscut și regretat fapta și este integrat social. La data judecării, acesta avea 60 de ani, studii superioare, era căsătorit și lucra la aceeași societate încă din anul 1986.
