Tribunalul Suceava a obligat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava să calculeze și să-i plătească fostului procuror-șef Dumitru Dîmbu diferențele rezultate din indexarea și reactualizarea salariilor nete pe care acesta nu le-a primit în perioada în care a fost suspendat din funcție.
Magistratul fusese achitat definitiv de toate acuzațiile care i-au fost aduse, iar în luna decembrie 2024 a primit deja suma de 2.094.996 de lei, reprezentând salariile restante și dobânda legală penalizatoare. Acesta a susținut însă că parchetele nu i-au achitat și sumele aferente indexării și reactualizării salariilor la data plății.
You might also like
Bărbatul a fost numit procuror în anul 1993, iar în iunie 2014 ocupa funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
În urma deschiderii unui dosar penal împotriva sa, magistratul a fost suspendat din funcție în două intervale distincte, cuprinse între 30 iunie 2014 și aprilie 2023. Între timp, acesta a parcurs toate etapele procesului penal, de la urmărire penală și cameră preliminară până la judecata în fond și apel.
În aprilie 2023, Curtea de Apel a dispus achitarea sa, iar soluția a fost modificată printr-o decizie pronunțată la 17 iulie 2024 de Înalta Curte de Casație și Justiție. În final, fostul procuror a fost achitat pentru toate acuzațiile care îi fuseseră aduse.
A primit aproape 2,1 milioane de lei
După achitarea definitivă, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a emis, la 2 octombrie 2024, un ordin prin care au fost stabilite drepturile salariale pe care magistratul trebuia să le primească pentru perioada în care a fost suspendat.
În ordin se preciza că drepturile salariale urmau să fie „majorate, indexate și reactualizate la data plății”, fiind inclusă și dobânda legală penalizatoare.
În decembrie 2024, fostului procuror i-a fost achitată suma de 2.094.996 de lei. Din documentele comunicate ulterior a rezultat că banii reprezentau salariile restante, recalculate pentru perioadele menționate în ordin, precum și dobânda legală penalizatoare calculată până la 2 decembrie 2024.
Fostul magistrat a considerat că ordinul fusese pus în aplicare doar parțial. Acesta a susținut că, deși primise salariile nete restante și dobânda legală, nu îi fusese achitată și suma rezultată din indexarea și reactualizarea banilor la data plății.
În februarie 2025, bărbatul a chemat în judecată Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și a cerut obligarea instituției la calcularea și plata acestor diferențe.
Parchetul a susținut că indexarea fusese deja inclusă
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a solicitat respingerea acțiunii, susținând că sumele plătite fostului procuror cuprindeau deja majorarea, indexarea și reactualizarea drepturilor salariale.
Reprezentanții instituției au arătat că indemnizația magistratului fusese majorată periodic în perioada suspendării. De exemplu, indemnizația de încadrare crescuse de la 9.582 de lei, în iunie 2014, la 14.024 de lei în aprilie 2015.
Ulterior, aceasta ar fi crescut de la 15.108 lei, în decembrie 2016, la 18.885 de lei în ianuarie 2018, ajungând la 23.601 lei la momentul pensionării.
Parchetul a susținut că aceste creșteri reprezentau tocmai majorările și indexările prevăzute de lege.
Instituția a mai arătat că pentru plata drepturilor fostului magistrat Guvernul alocase, din Fondul de rezervă bugetară, suma de 3,136 milioane de lei, în care erau incluse și contribuțiile datorate bugetului de stat. Reprezentanții parchetului au susținut că nu puteau efectua alte plăți în lipsa unor credite bugetare aprobate.
Tribunalul: majorarea salariului nu înseamnă reactualizarea banilor
Tribunalul Suceava nu a acceptat argumentele Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.
Judecătorii au stabilit că fostul procuror este îndreptățit la repararea integrală a prejudiciului suferit prin plata cu întârziere a drepturilor salariale.
Instanța a explicat că dobânda legală și actualizarea sumelor cu rata inflației au roluri diferite. Dobânda reprezintă despăgubirea pentru întârzierea plății, în timp ce actualizarea are rolul de a păstra valoarea reală a banilor, afectată de inflație.
Tribunalul a constatat că fostului magistrat îi fuseseră calculate salariile aferente perioadei de suspendare și dobânda legală, dar nu și majorarea, indexarea și reactualizarea sumelor.
Potrivit instanței, creșterile succesive ale indemnizației de încadrare nu reprezentau indexarea banilor restanți, ci doar modificări ale salariului lunar de care magistratul ar fi trebuit să beneficieze în fiecare perioadă.
Tribunalul Suceava a admis acțiunea și a obligat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava să calculeze și să-i plătească fostului procuror suma rezultată din indexarea și reactualizarea, la data plății, a salariilor nete neîncasate în perioada suspendării.
Valoarea suplimentară pe care urmează să o primească fostul magistrat nu este precizată în hotărârea instanței și va trebui calculată de instituția pârâtă.
Sentința a fost pronunțată la data de 2 iunie 2026 și nu este definitivă. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare.
Mega dosarul de corupție de la Rădăuți
Dosarul în care Dumitru Dîmbu a fost achitat definitiv este cel instrumentat de DNA în anul 2014, considerat la acea vreme unul dintre cele mai importante dosare de corupție din județul Suceava.
În cauză au fost trimiși în judecată, printre alții, fostul primar al municipiului Rădăuți, Aurel Olărean, judecătorii Bogdan Bărbuță și Daniela Prandea, omul de afaceri Constantin Babiuc și procurorul Dumitru Dîmbu, pe atunci șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Acuzațiile vizau, între altele, modul în care Constantin Babiuc ar fi dobândit un teren de 41,59 hectare, precum și presupuse fapte de corupție, șantaj, trafic de influență, favorizarea făptuitorului și abuz în serviciu. În aprilie 2023, Curtea de Apel Cluj l-a achitat pe Dumitru Dîmbu pentru toate acuzațiile, soluția nefiind atunci definitivă, iar achitarea sa a devenit definitivă în iulie 2024, în urma deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție.
