Curtea de Apel Suceava a respins definitiv apelul formulat de un grup de peste 20 de procurori care au cerut plata unor diferențe salariale calculate prin raportare la coeficienții de multiplicare de 19,000–23,000, utilizați pentru procurorii din cadrul DNA și DIICOT.
Reclamanții au susținut că au fost discriminați salarial și au solicitat diferența dintre indemnizațiile încasate efectiv și cele pe care considerau că ar fi trebuit să le primească, sume actualizate cu inflația și dobânda legală penalizatoare. Pretențiile vizau perioade diferite, unele începând încă din anul 2006.
You might also like
Tribunalul Suceava le-a respins acțiunea în martie 2025. Pentru o parte dintre procurori s-a constatat că problema fusese deja soluționată definitiv în alte dosare, iar pretențiile mai vechi de 20 ianuarie 2020 au fost declarate prescrise. Restul cererilor au fost respinse ca nefondate.
Au invocat discriminarea față de procurorii DNA și DIICOT
Procurorii au susținut că magistrații cu același grad profesional, aceeași vechime și aceeași gradație ar trebui să beneficieze de o salarizare similară.
În apel, aceștia au invocat principiul egalității de tratament și au arătat că diferențele de salarizare nu ar avea o justificare obiectivă și rezonabilă.
Instanțele au reținut însă că reclamanții nu au demonstrat că se aflau în aceeași situație profesională cu procurorii din DNA, DIICOT sau Parchetul de pe lângă Înalta Curte.
Coeficienții solicitați sunt legați de funcția ocupată, nivelul parchetului, gradul profesional, vechimea și gradația magistratului, nefiind aplicabili automat tuturor procurorilor.
Diferențele obținute în alte procese sunt despăgubiri, nu salarii
Un argument decisiv l-au reprezentat hotărârile obligatorii pronunțate în 2024 de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Instanța supremă a stabilit că diferențele bănești acordate prin hotărâri judecătorești, calculate prin folosirea coeficienților DNA și DIICOT, au natura unor despăgubiri.
Acestea nu sunt componente ale indemnizației de încadrare și nu modifică salariul de bază al magistraților care le-au obținut.
Curtea a arătat că instanțele nu pot crea, prin hotărâri judecătorești, drepturi salariale pe care legea nu le prevede.
O parte dintre reclamanți mai pierduseră procese similare
Pentru mai mulți procurori, Tribunalul a constatat existența autorității de lucru judecat.
Aceștia mai formulaseră acțiuni similare, soluționate definitiv de alte instanțe, astfel că aceeași problemă nu putea fi judecată din nou între aceleași părți, cu același obiect și aceeași cauză.
În apel, criticile privind această soluție au fost formulate după expirarea termenului legal, motiv pentru care Curtea nu le-a mai analizat.
Pretențiile mai vechi de trei ani erau prescrise
Reclamanții au susținut că termenul de prescripție trebuia calculat de la momentul în care au aflat despre presupusa discriminare.
Curtea a stabilit însă că litigiul este unul de muncă, chiar dacă se invocă discriminarea. În consecință, se aplică termenul special de trei ani prevăzut pentru drepturile salariale.
Cum acțiunea fusese introdusă pe 20 ianuarie 2023, toate pretențiile anterioare datei de 20 ianuarie 2020 au rămas prescrise.
Un apel a fost anulat pentru lipsa semnăturii
Curtea de Apel a constatat că unul dintre reclamanți nu își semnase cererea de apel.
Deși i s-a pus în vedere să remedieze lipsa, acesta nu s-a prezentat și nu a depus un exemplar semnat. Apelul său a fost anulat.
În final, Curtea de Apel Suceava a menținut soluția Tribunalului: procurorii nu vor primi diferențele salariale solicitate prin raportare la coeficienții DNA și DIICOT.
Decizia este definitivă.
Numărul dosarului este 253/86/2023.
