În perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2025, la nivel național au fost sesizate 27.676 de infracțiuni circumscrise Legii 217/2003, dintre care 996 în județul Suceava (3,6% din total). Dacă împărțim cazurile la cele 41 de județe și municipiul București, media ar fi de aproximativ 660 de cazuri/județ. Cu 996 de cazuri, Suceava depășește clar această medie, ceea ce arată că fenomenul este peste nivelul național.
Locul comiterii faptelor: la nivel național, 21.618 (78%) s-au produs la domiciliu și 6.058 (22%) în spațiul public. În Suceava: 654 (65,6%) la domiciliu și 342 (34,4%) în spațiul public.
You might also like
În Suceava, mai multe fapte ies din sfera „ușii închise” și se întâmplă în spații publice, deci fenomenul e mai vizibil și poate fi considerat mai agresiv.
Tipologia faptelor: în România predomină lovirile sau alte violențe. În Suceava, din cele 996 de cazuri, 633 (63,5%) au fost loviri/alte violențe și 119 (11,9%) abandonuri de familie.
Se confirmă că în Suceava violența fizică este regula.
Măsuri de protecție: polițiștii din țară au emis 7.520 de ordine provizorii, confirmate în 6.951 de cazuri (92,4%), iar 2.929 (38,9%) transformate de instanțe. În Suceava, au fost emise 144 de ordine provizorii, dintre care 127 (88,2%) confirmate de procuror.
Raportat la numărul de cazuri, Suceava stă sub media națională la confirmarea ordinelor.
-
La nivel național: 7.520 ordine provizorii emise la 27.676 cazuri → un ordin la 3,6 cazuri.
-
În Suceava: 144 ordine provizorii emise la 996 cazuri → un ordin la 6,9 cazuri.
Asta înseamnă că, proporțional, în Suceava se emit aproape de două ori mai puține ordine decât media națională, ceea ce poate sugera o aplicare mai slabă a protecției victimelor.
Intervenții: polițiștii au acționat la zeci de mii de cazuri la nivel național. În Suceava, au fost 2.431 intervenții, dintre care 1.898 (78%) prin apeluri la 112.
Date privind distribuția pe sexe a agresorilor și relația dintre autor și victimă: La nivel național, dintre autorii faptelor, 24.524 (88,6%) sunt bărbați și 3.689 (11,4%) femei. În ceea ce privește relația cu victimele: 9.478 soți/soții sau foști soți, 8.147 parteneri sau foști parteneri, 2.591 părinți, 4.788 fii/fiice și 4.023 alte grade de rudenie.
Pentru Suceava, aceste detalii lipsesc. IPJ a transmis: „Instituția noastră nu deține celelalte informații solicitate în forma și criteriile indicate, evidențele statistice, neindicând aspectele suplimentare solicitate.” Cu alte cuvinte, polițiștii nu au date despre distribuția pe sexe a agresorilor sau despre relația dintre autor și victimă.
Această lipsă de informații face ca campaniile „anti-violență domestică” să fie inutile, neștiindu-se cui ar trebui adresate mesajele de prevenire. Mai mult, explică de ce mulți polițiști care intervin la cazuri dau dovadă de lipsă de profesionalism și, nu de puține ori, le transmit victimelor că ele ar fi vinovate. De asemenea, pare că nu sunt nici în stare să le explice victimelor la ce sunt bune ordinele de protecție provizorie.
În timp ce Poliția Română publică statistici complete la nivel național, IPJ Suceava se ascunde în spatele unor justificări birocratice, ridicând semne de întrebare despre seriozitatea cu care fenomenul este tratat în județ.
Câteva expresii pe care polițiștii le „scapă” atunci când au victime în preajmă sau, mai grav, chiar le spun direct acestora. Și mai deprimant este că, uneori, asemenea tâmpenii vin chiar din partea polițistelor:
-
„Sigur a făcut ea ceva, n-o bate degeaba.”
-
„Dacă îl respecta, nu pățea asta.”
-
„L-a provocat.”
-
„A meritat-o, altfel nu reacționa el așa.”
-
„Femeia trebuie să știe când să tacă.”
-
„Dacă stă cu el, înseamnă că îi place.”
-
„E treaba lor de familie, să nu ne băgăm.”
-
„Un bărbat adevărat mai trebuie să-și arate autoritatea.”
-
„Mai bine acceptă și tace, decât să destrame familia.”
-
„A fost doar o palmă, nu e mare lucru.”
-
„Dacă era cuminte, nu ajungea aici.”
-
„Femeia trebuie să știe să nu-și scoată bărbatul din sărite.”
