Polițiștii Secției de Poliție Rurală Șcheia au reușit documentarea unui caz deosebit, atât prin implicațiile la nivel uman, dar și prin complexitatea cazuisticii din punct de vedere al răspunderii penale.
Ceea ce părea a fi un accident rutier ușor a dezvăluit drama unei familii în care faptele de violență puteau să ducă la un deznodământ tragic. După documentarea temeinică a cauzei și administrarea materialului probator, polițiștii au dispus reținerea soțului agresor, acesta fiind încarcerat în arestul IPJ Suceava.
You might also like
Din primele verificări polițiștii au avut suspiciuni cu privire la modul de producere a accidentului rutier și natura evenimentului în sine, lipsa urmelor de frânare și starea psihofizică a femeii, determinându-i să lărgească spectrul cercetărilor.
După stabilizarea victimei și inițierea activităților investigative, cu respectarea garanțiilor procesuale dar și cu mult tact și abordare empatică, polițiștii au stabilit că femeia, mama a trei copii minori a avut un conflict cu soțul, Dumitru B., de 35 de ani, în seara precedentă, 11 decembrie 2022, în jurul orei 19.30, fiind inclusiv agresată fizic. Pe fondul stării emoționale, femeia a încercat să își taie venele în dimineața zilei de 12 decembrie a.c., însă nu a putut realiza actul de automutilare, ulterior urcându-se în autoturism și provocând evenimentul rutier cu intenții suicidale.
Bărbatul a fost audiat în prezența apărătorului ales cu respectarea drepturilor procesual-penale, după care, prin ordonanța organelor de cercetare penală ale poliției judiciare, polițiștii au dispus măsura reținerii, suspectul fiind încarcerat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Suceava.
Polițiștii atrag încă o dată atenția asupra faptului că violența intrafamilială în toate formele ei (fizică, psihoemoțională, sexuală, financiară, etc.) distruge destine și își pune amprenta pe dezvoltarea copiilor.
„Deja nu mai este o noutate faptul că, pentru îndepărtarea pericolului care planează asupra vieții, sănătății și integrității corporale a părții vătămate, polițiștii care intervin la eveniment pot emite un ordin de protecție provizoriu și îl pot îndepărta pe agresor, indiferent dacă acesta este proprietar al spațiului de locuit.
Violența domestică este reprezentată de orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima”, a transmis IPJ Suceava.
Ce faceți dacă ați devenit o victimă?
– conștientizați ce vi se întâmplă și nu acceptați situația ca pe o stare de normalitate;
– sesizaţi Poliția, sub orice formă o puteți face;
– dacă vă simțiți în pericol din partea agresorului, solicitați polițistului să vă ajute și să elibereze un ordin provizoriu de protecție, cu toate implicațiile juridice ce decurg de aici;
– cereți ajutorul organizațiilor care oferă consiliere, sprijin, adăpost, etc.;
Aspecte legale privind violența domestică
În privinţa măsurilor care pot fi luate de poliţişti în situaţiile de violenţă în familie, reamintim că, încă din 28 decembrie 2018, poliţiştii care intervin la cazuri de violenţă domestică pot emite, după analizarea situaţiei pe baza unui formular de evaluare a riscului, un Ordin de protecţie provizoriu, valabil 5 zile, astfel încât victima nu va mai fi nevoită să aştepte unul încuviinţat de judecător.
În situaţia încălcării de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecţie, a oricăreia dintre interdicţiile stabilite prin ordinul de protecție, fapta constituie infracţiune, conform cadrului legal prevăzut de *Legea 217/2003.*
a) tipul de sprijin pe care victimele îl pot primi şi din partea cui – accesul la asistenţă medicală, asistenţă specializată, (inclusiv asistenţă psihologică şi cazare alternativă) serviciile si organizaţiile care asigură consiliere psihologică sau alte forme de asistenţă a victimei, în funcţie de necesităţile acesteia, cum ar fi măsurile de asistență socială asigurate de D.G.A.S.P.C. Suceava;
b) organul de urmărire penală la care poate face plângere, respectiv unitățile de poliție sau chiar de Parchet, modurile de sesizare fiind prevăzute în art. 288 şi următoarele din Codul de Procedură Penală;
c) dreptul la asistenţă juridică şi instituţia unde se poate adresa pentru exercitarea acestui drept: (asistenţa juridică gratuită se acordă, la cerere, următoarelor categorii de victime:
1) persoanele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor, omor calificat, prevăzute la art. 188 şi 189 din Codul penal, o infracţiune de vătămare corporală, prevăzută la art. 194 din Codul penal, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracţiune de viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, prevăzute la art. 218-221 din Codul penal;
2) soţul, copiii şi persoanele aflate în întreţinerea persoanelor decedate prin săvârşirea infracţiunilor de omor, omor calificat, prevăzute laart. 188 şi 189 din Codul penal, precum şi a infracţiunilor intenţionate care au avut ca urmare moartea persoanei;
d) condiţiile şi procedura pentru acordarea asistenţei juridice gratuite;
e) drepturile procesuale ale persoanei vătămate şi ale părţii civile: art. 81 din Codul de Procedură Penală pentru persoana vătămată, respectiv 85 din Codul de Procedură Penală pentru persoana civilă;
f) condiţiile şi procedura pentru a beneficia de dispoziţiile art. 113 din Codul de procedură penală, precum şi de dispoziţiile Legii nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, cu modificările ulterioare;
g) condiţiile şi procedura pentru acordarea compensaţiilor financiare de către stat;
h) dreptul de a fi informat, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, cu privire la punerea acestuia în libertate în orice mod, conform Codului de procedură penală;
i) dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege;
j) autoritatea judiciară la care se vor putea adresa pe viitor pentru obținerea de informații privind stadiul cauzei;
k) dreptul persoanei vătămate cu reședința sau locuința permanent pe teritoriul unui alt stat membru UE, de a depune plângerea sau cererea de acordare a compensației financiare, de pe teritoriul statului respectiv, precum și posibilitatea, conform legislației privind cooperarea judiciară internatională, de a fi audiată de autoritățile judiciare române fără a fi prezentă pe teritoriul României.
