Tribunalul din Tarragona a decis miercuri, 6 iulie, să nu blocheze cererea de eutanasiere solicitată de Marin Eugen Sabău, românul de 46 de ani supranumit „pistolarul din Tarragona”, după evenimentele întâmplate în decembrie anul trecut, informează La Razón. Acesta și-a împușcat foștii colegi de muncă de la compania Securitas și apoi un agent Mossos d’Esquadra (poliția catalană) care reușise să-l identifice.
Rezident în Alcover (Tarragona), Sabău ispășește o pedeapsă cu închisoarea, dar a fost internat în spitalul penitenciar din Terrassa, deoarece suferă de un traumatism al măduvei spinării, de când a fost împușcat de agenții Mossos în timp ce se baricadase într-o fermă abandonată, imediat după comiterea infracțiunilor. La această oră, Sabău are dureri groaznice, drept pentru care a cerut instanței să-i autorizeze moartea asistată.
De la bun început, cererea de eutanasiere a avut aprobarea medicului lui Sabău, fiind oficializată la Instanța de judecată nr. 5 a Tribunalului din Tarragona, cea care îl investighează pentru nu mai puțin de șase infracțiuni, printre care tentativă de omucidere, posesie ilegală de arme și atac armat.
Inculpatul a suferit o „leziune incompletă a măduvei spinării” în timpul anihilării sale la ferma părăsită unde se ascunsese, împușcându-l în brațe și în picioare. Potrivit unor surse apropiate anchetei, medicii i-ar fi amputat un picior imediat după arestare, iar leziunea medulară pe care o suferă în prezent îi provoacă „dependență semnificativă și dureri neuropate”.
Potrivit acelorași surse, rudele diferitelor victime ale atentatului comis de Sabău vor să blocheze procesul de autorizare a eutanasiei. Momentan, cererea inculpatului a primit acceptul medical. În acest moment, „după ce la nivel medical au început măsurile pertinente pentru ameliorarea simptomelor, el își reiterează ideea de a continua procesul de eutanasiere, cu dorința expresă ca procedura morții asistate să fie facilitată”.
După ce a expus cazul într-o ședință clinică și „a convenit în mod pertinent cu echipele și secțiile implicate”, echipa medicului care îl tratează a acceptat ca acuzatul să inițieze procedura de eutanasiere, cu enorma dezbatere juridică pe care o ridică acest lucru.
Evenimentele datează din 14 decembrie trecut când Sabău, îmbrăcat în femeie, a accesat sediul Securitas din Placa de la Mitja Lluna din Tarragona. Cu câteva luni în urmă fusese concediat din companie și își amenințase colegii încă de atunci. În acea zi, a tras mai multe focuri de armă în directorul companiei, în alți foști colegi și într-un agent Mossos.
Apoi a fugit și s-a baricadat într-o fermă abandonată din Riudoms, iar GEI (Grupul de Intervenții Speciale) a creat un dispozitiv specific, pentru a-l opri. Tentativa de negociere a eșuat și Sabău a continuat să tragă și a rănit alt agent, până când a ajuns să fie la rândul său doborât de replica focurilor de armă ale agenților Mossos.
În total, Sabău a rănit cinci oameni, trei angajați ai companiei Securitas și doi agenți Mossos. Împușcat în picior, Sabău a fost dus în stare critică cu elicopterul la spital, deoarece a suferit o leziune ireversibilă a măduvei spinării din cauza unui glonț. Inițial a fost internat în spitalul universitar Valle de Hebron din Barcelona și apoi a fost internat în detenție preventivă la spitalul penitenciar Terrasa, unde a cerut eutanasierea.
În schimb, cei doi agenți Mossos răniți în tentativa de evadare a infractorului au făcut apel la judecător pentru blocarea autorizării eutanasierii. Aceștia au pretins încălcarea dreptului la protecție judiciară efectivă. Ei cer ca înainte de a muri, Sabău să fie judecat pentru toate infracțiunile pentru care este acuzat.
Instanța nr. 5 Tarragona a respins însă recursul prezentat de avocatul celor doi agenți Mossos și a decis că „nu este cazul să se convină asupra încetării sau întreruperii procedurii de eutanasiere”. Într-un ordin emis în 6 iulie, judecătoarea Sonia Zapater susține că legea care reglementează eutanasia „nu atribuie nicio competență judecătorului de instrucție de a decide asupra procesului de eutanasiere”.
Decizia, remarcă judecătoarea, „corespunde medicilor” și Comisiei de Garantare și Evaluare. „Nu există nicio prevedere legală care să permită unui judecător de instrucție să se amestece într-un proces care este reglementat printr-o lege organică, în măsura în care afectează drepturile fundamentale”, precizează judecătoarea.
Magistrata înțelege că în acest caz s-ar putea produce o „coliziune a drepturilor fundamentale”. Pe de o parte, dreptul la integritate fizică și morală, dreptul la demnitate, dreptul la libertate și autonomie personală al celor care decid să-și pună capăt vieții, spre deosebire de „dreptul la un proces echitabil” al victimelor.
De asemenea, judecătoarea a explicat victimelor că dreptul la un proces echitabil nu trebuie interpretat ca un „drept la pedeapsă”. „Este de înțeles dezamăgirea victimelor”, a conchis ea.
sursa material: Jurnal de Emigrant
