Procurorii DIICOT – Structura Centrală și polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul IGPR au declanșat, luni, 21 septembrie 2026, o amplă operațiune într-un dosar de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Cinci mandate de percheziție domiciliară au fost puse în executare în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea.
Comunicatul oficial al DIICOT nu dezvăluie identitatea persoanelor vizate, precizând doar că ancheta privește trei persoane: doi cetățeni români, în vârstă de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian, în vârstă de 56 de ani. Potrivit procurorilor, gruparea ar fi fost constituită în septembrie 2021 și ar fi funcționat sub coordonarea românului de 64 de ani, activitatea desfășurându-se în principal în România, dar și în Marea Britanie.
Călin Georgescu, indicat de surse judiciare printre persoanele vizate
Deși DIICOT nu a făcut publice numele în comunicatul transmis luni dimineață, mai multe surse media, între care AGERPRES, News.ro și TVR, au relatat, citând surse judiciare, că una dintre persoanele vizate este fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu.
Potrivit AGERPRES, Georgescu a fost oprit în trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia pentru a asista la efectuarea percheziției, urmând să fie condus ulterior la sediul DIICOT pentru audieri. Faptul că o persoană este „ridicată” sau condusă pentru participarea la acte procedurale nu trebuie confundat automat cu măsura procesuală a reținerii pentru 24 de ore, o asemenea măsură nefiind anunțată în comunicatul DIICOT citat.
Adevărul și Europa FM au relatat, de asemenea pe baza unor surse, că ceilalți doi bărbați vizați ar fi omul de afaceri român Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena. Adevărul îl indică pe Georgescu drept presupusul coordonator al grupului descris de anchetatori. Aceste identități provin însă din relatări jurnalistice bazate pe surse și nu apar nominal în comunicatul oficial DIICOT.
Mecanismul descris de procurori: promisiunea unei finanțări uriașe, condiționată de plata unei „garanții”
Potrivit DIICOT, presupusa schemă ar fi fost pusă la punct încă din septembrie 2021.
Anchetatorii susțin că liderul grupării le-ar fi atribuit celorlalți doi membri roluri precise. Aceștia ar fi fost prezentați potențialelor victime drept oameni de afaceri prosperi și administratori ai unor societăți din străinătate, despre care se afirma că ar dispune de importante resurse financiare.
Țintele ar fi fost oameni de afaceri români care aveau nevoie de capital pentru dezvoltarea unor proiecte și care erau convinși că pot obține credite sau alte forme de finanțare de la instituții financiare din străinătate.
Condiția era însă depunerea în prealabil a unor importante garanții bănești.
Procurorii susțin că adevăratul obiectiv al grupului ar fi fost tocmai obținerea acestor sume depuse drept garanție, nu facilitarea finanțărilor promise.
Promisiunea inițială: credit de 6 milioane de euro
În cazul descris concret de DIICOT, începând din septembrie 2021 ar fi avut loc mai multe întâlniri în București și județul Argeș, iar ulterior și în Marea Britanie.
În cadrul acestora, o persoană ar fi fost convinsă că poate obține o finanțare în valoare de 6 milioane de euro, printr-un contract de creditare cu o instituție financiară, dacă depune mai întâi o garanție.
Persoana vătămată ar fi transferat astfel peste un milion de euro.
Ulterior, scenariul s-ar fi modificat: victimei i s-ar fi transmis că finanțarea putea fi majorată spectaculos, de la 6 milioane la 15 milioane de euro, însă pentru aceasta era necesară o nouă garanție.
În aceste împrejurări, potrivit procurorilor, victima ar mai fi transferat 100.000 de euro.
Prejudiciul calculat până în prezent de anchetatori depășește astfel 1,1 milioane de euro.
Cu alte cuvinte, mecanismul descris de anchetatori avea la bază o aparentă oportunitate de finanțare: persoana care avea nevoie de milioane de euro pentru afaceri trebuia mai întâi să demonstreze că dispune de o sumă importantă și să o transfere drept garanție. Tocmai acești bani ar fi reprezentat, susțin procurorii, ținta presupusei fraude.
Omul de afaceri care spune că a depus plângerea: „Am pierdut peste un milion de euro”
Câteva ore după declanșarea perchezițiilor, omul de afaceri buzoian Răzvan Leu a confirmat public că el este persoana care a formulat, în ianuarie 2024, plângerea penală aflată la baza dosarului.
Într-o declarație transmisă AGERPRES, acesta a susținut că l-a cunoscut pe Călin Georgescu în 2021 și că a pierdut 1,1 milioane de euro, sumă pe care ar fi depus-o în legătură cu obținerea unei linii de credit externe de 6 milioane de euro. Afaceristul afirmă că finanțarea nu s-ar fi mai concretizat și că nu și-ar fi recuperat banii. Aceste afirmații reprezintă poziția reclamantului și urmează să fie verificate în cadrul anchetei penale.
Răzvan Leu mai susține că ar fi încercat o perioadă îndelungată să recupereze suma pe cale amiabilă și că i-ar fi fost prezentate documente care indicau că rambursarea urma să fie făcută. DIICOT nu a detaliat însă, în comunicatul oficial din 21 septembrie, eventualele documente de plată și nici responsabilitatea individuală a fiecărei persoane cercetate.
Anchetatorii au cerut informații din patru state
Dosarul are și o importantă componentă internațională.
Surse judiciare au declarat pentru AGERPRES că procurorii DIICOT au solicitat informații din Letonia, Italia, Marea Britanie și Elveția în cadrul investigației. Solicitările sunt relevante în contextul în care mecanismul cercetat ar implica societăți și operațiuni financiare externe, iar o parte dintre întâlnirile descrise de procurori ar fi avut loc în Marea Britanie.
Așadar, ancheta nu se limitează la verificarea discuțiilor purtate în România, ci urmărește și traseul internațional al operațiunilor și al sumelor de bani despre care procurorii susțin că au fost transferate în cadrul presupusei scheme.
Ce înseamnă „consecințe deosebit de grave”
Formularea utilizată de DIICOT are o semnificație precisă în legislația penală. Articolul 183 din Codul penal stabilește că prin „consecințe deosebit de grave” se înțelege producerea unei pagube materiale mai mari de 2.000.000 de lei. Prejudiciul de peste 1,1 milioane de euro indicat în acest dosar depășește substanțial acest prag.
Codul penal definește înșelăciunea, la articolul 244, drept inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul obținerii unui folos patrimonial injust și atunci când prin aceasta se produce o pagubă. În forma săvârșită prin folosirea unor nume ori calități mincinoase sau a altor mijloace frauduloase, legea prevede limite de pedeapsă mai ridicate. Încadrarea juridică definitivă și eventuala răspundere individuală urmează însă să fie stabilite în cadrul procesului penal.
În ceea ce privește constituirea unui grup infracțional organizat, articolul 367 din Codul penal incriminează inițierea sau constituirea unui asemenea grup, precum și aderarea sau sprijinirea acestuia.
Mențiunea DIICOT că presupusa înșelăciune ar fi fost săvârșită „în formă continuată” indică ipoteza în care, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, sunt comise la intervale diferite mai multe acțiuni sau inacțiuni care întrunesc fiecare elementele aceleiași infracțiuni, potrivit definiției actuale din Codul penal.
Audieri la sediul DIICOT
La momentul comunicării informațiilor oficiale, persoanele vizate urmau să fie audiate la sediul DIICOT – Structura Centrală.
Operațiunea este desfășurată de procurorii DIICOT împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, cu sprijinul jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
Până la o eventuală decizie privind punerea în mișcare a acțiunii penale sau dispunerea unor măsuri preventive, trebuie făcută diferența între informația că o persoană este vizată de percheziții și audieri și existența unei hotărâri privind vinovăția sa.
DIICOT subliniază că toate persoanele cercetate beneficiază, pe întreg parcursul procedurilor, de drepturile și garanțiile prevăzute de Codul de procedură penală și de prezumția de nevinovăție.
