Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au instituit un nou sechestru asigurător asupra unor proprietăți aparținând societăților din grupul Nordis, controlat de oameni de afaceri printre care se numără Vladimir Ciorbă, soțul fostei deputate PSD Laura Vicol. Măsura a fost dispusă la 19 octombrie 2026, la numai cinci zile după ce Curtea de Apel București a admis contestațiile formulate de două societăți din grup și a ridicat sechestrul instituit anterior.
Potrivit procurorilor, noua măsură vizează 184 de imobile și 14 terenuri, evaluate la 12.038.908,96 euro, conform grilelor notariale. Printre proprietățile indisponibilizate se numără 155 de apartamente, opt locuri de parcare, patru spații comerciale, un subsol și două boxe, fiind vizate inclusiv unități nefinalizate.
Sechestrul a fost instituit până la concurența sumei de 58 de milioane de euro, în contextul extinderii anchetei pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Procurorii au luat în calcul 363 de noi plângeri penale, formulate de persoane fizice și juridice, în care este reclamat un prejudiciu cumulat de peste 58 de milioane de euro.
Cele 363 de plângeri nu au fost depuse toate în luna octombrie 2026, ci corespund extinderilor urmăririi penale dispuse la 10 octombrie 2025 și 18 august 2026.
Valoarea de aproximativ 12 milioane de euro reprezintă evaluarea proprietăților vizate de noul sechestru, nu valoarea totală a prejudiciului și nici o sumă recuperată deja de persoanele vătămate.
Judecătorii au ridicat sechestrul, iar procurorii au instituit unul nou
La 14 octombrie 2026, Curtea de Apel București a admis contestațiile formulate de Nordis Management SRL și Nordis Mamaia SRL împotriva măsurilor asigurătorii instituite anterior de DIICOT. Instanța a dispus ridicarea sechestrului care viza bunuri ale celor două societăți, inclusiv proprietăți din complexul imobiliar Nordis Mamaia.
În schimb, contestația formulată de Vladimir Ciorbă a fost respinsă, astfel că sechestrul instituit asupra bunurilor acestuia a rămas în vigoare.
La numai cinci zile de la hotărârea instanței, procurorii au emis o nouă ordonanță de sechestru, invocând fapte suplimentare de înșelăciune, pentru care urmărirea penală fusese extinsă.
Într-o precizare transmisă la 21 octombrie 2026, DIICOT a explicat că noul sechestru nu a fost instituit pentru aceleași fapte care justificaseră măsura ridicată de judecători, ci pentru alte acte materiale de înșelăciune, identificate în cadrul extinderilor anchetei.
Procurorii au subliniat că scopul măsurii este protejarea posibilității de recuperare a prejudiciului reclamat de cumpărători, nu împiedicarea predării apartamentelor.
Astfel, sechestrul poate fi ridicat punctual, la cererea societății cercetate și a persoanei vătămate, pentru încheierea contractului autentic de vânzare-cumpărare și predarea locuinței. Posibilitatea este prevăzută expres în ordonanța din 19 octombrie, potrivit DIICOT.
Cum ar fi funcționat afacerea Nordis. Peste 195 de milioane de euro încasați de la clienți
Ancheta a devenit publică în februarie 2025, când procurorii DIICOT au efectuat 65 de percheziții în România și în Principatul Monaco.
La acel moment, cercetările vizau 40 de persoane fizice și 32 de societăți comerciale. Potrivit anchetatorilor, începând din anul 2018, trei persoane ar fi constituit un grup infracțional organizat, structurat pe trei niveluri, care ar fi folosit mai multe societăți pentru dezvoltarea și promovarea unor proiecte imobiliare.
Anchetatorii susțin că, în perioada 2019–2024, prin intermediul a cinci societăți comerciale, persoanele care ar fi coordonat gruparea au încasat de la clienți peste 957 de milioane de lei, echivalentul a peste 195 de milioane de euro, reprezentând avansuri și plăți pentru apartamente, parcări și mobilier.
Conform acuzațiilor, o parte dintre sumele încasate nu ar fi fost folosite pentru realizarea proiectelor promise, ci ar fi fost retrase sau transferate prin operațiuni între firme, iar unele fonduri ar fi ajuns să finanțeze cheltuieli personale și bunuri de lux.
Procurorii investighează și situațiile în care cumpărătorii ar fi fost induși în eroare prin promisiuni de vânzare-cumpărare pentru locuințe care nu au mai fost finalizate sau predate. În unele cazuri au apărut suspiciuni privind tranzacționarea acelorași unități imobiliare către cumpărători diferiți.
Cele peste 195 de milioane de euro reprezintă încasările identificate de anchetatori în perioada respectivă, nu un prejudiciu penal definitiv stabilit de instanță.
În februarie 2025, 11 persoane au fost reținute, printre acestea numărându-se Vladimir Ciorbă și Laura Vicol. Cei doi au fost ulterior arestați preventiv, dar au fost eliberați după aproximativ zece zile, în urma unei hotărâri a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Vladimir Ciorbă a fost plasat atunci sub control judiciar, măsură ridicată ulterior.
Dosarul s-a extins. Sute de cumpărători reclamă că au rămas fără bani și fără apartamente
La 22 august 2025, DIICOT anunța că ancheta însuma deja peste 400 de volume. Procurorii efectuaseră percheziții informatice asupra a 230 de dispozitive electronice și audiaseră peste 2.000 de persoane, dintre care peste 600 aveau calitatea de persoane vătămate.
În octombrie 2025, ancheta a fost extinsă după aproximativ 300 de noi plângeri, pentru un prejudiciu suplimentar reclamat de 35,8 milioane de euro. La acel moment, potrivit informațiilor furnizate de surse judiciare, dosarul ajunsese la aproximativ 700 de plângeri și 850 de persoane vătămate, iar prejudiciul reclamat pentru înșelăciune era estimat la circa 75 de milioane de euro.
Ancheta a continuat și în 2026. La 18 august, procurorii au dispus o nouă extindere a urmăririi penale, în baza a 50 de plângeri formulate de 109 persoane vătămate. În această etapă, prejudiciul suplimentar reclamat depășea 42 de milioane de lei, 14 milioane de euro și 17.000 de dolari.
Tot atunci, a fost investigată separat și o presupusă înșelăciune reclamată de o societate comercială, care susținea că a suferit un prejudiciu de aproximativ șapte milioane de lei.
Laura Vicol, vizată de noi acuzații privind milioane de lei nedeclarate
O altă evoluție importantă în dosarul Nordis a avut loc la 30 septembrie 2026, când DIICOT a extins urmărirea penală față de Laura Vicol pentru fals în declarații în formă continuată, spălarea banilor în formă continuată și complicitate la înșelăciune.
Potrivit procurorilor, în perioada 2020–2025, când era deputată, aceasta nu ar fi menționat în declarațiile de avere venituri de peste 15,6 milioane de lei, provenite din salarii, dividende și restituiri de împrumuturi. Anchetatorii au identificat și alte operațiuni financiare, cadouri și avantaje despre care susțin că nu au fost declarate corespunzător.
De asemenea, procurorii o acuză că ar fi folosit un împrumut fictiv pentru a justifica încasarea a 1.595.000 de lei, disimulând proveniența banilor.
Fosta deputată este suspectată și că i-ar fi sprijinit pe alți trei inculpați în înșelarea unui client, în legătură cu tranzacții imobiliare din Mamaia și Sinaia. Prejudiciul reclamat în această situație depășește 122.000 de euro.
Recuperarea banilor rămâne principala miză pentru cumpărători
Ancheta DIICOT vizează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălarea banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și obținerea nelegală de rambursări, restituiri sau compensări de la bugetul de stat.
Pentru persoanele care au achitat avansuri sau chiar contravaloarea integrală a unor apartamente, noul sechestru are rolul de a conserva bunuri care ar putea servi la repararea prejudiciului, în condițiile prevăzute de lege.
Totuși, instituirea sechestrului nu înseamnă confiscarea definitivă a proprietăților și nici recuperarea automată a sumelor achitate de cumpărători. Stabilirea răspunderii penale și a despăgubirilor depinde de evoluția procedurilor judiciare.
La data de 23 octombrie 2026, dosarul Nordis se află încă în faza urmăririi penale, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
