Tribunalul Suceava a pronunțat, la 23 septembrie 2026, o sentință într-un dosar de criminalitate organizată instrumentat de DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava, în care opt bărbați au fost trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism. După aproximativ șase ani de la trimiterea în judecată, instanța a dispus două condamnări cu executare pentru trafic de minori, în timp ce numeroase alte acuzații au fost afectate de intervenirea prescripției răspunderii penale.
Judecătorii au dispus și confiscarea unor sume care totalizează 554.684 de lei, bani considerați proveniți din activitățile infracționale investigate.
You might also like
Dosarul descrie activitatea unei grupări formate în zona municipiului Mangalia, județul Constanța, ai cărei membri ar fi organizat, în perioada 2017–2018, exploatarea sexuală a mai multor tinere, inclusiv adolescente de 16 și 17 ani. Femeile erau deplasate în diferite orașe ale țării, inclusiv Suceava, cazate în apartamente sau hoteluri și promovate prin anunțuri pe internet, iar banii obținuți ajungeau la bărbații care le coordonau activitatea.
În motivarea hotărârii sunt reproduse numeroase convorbiri telefonice interceptate, din care reies discuții despre împărțirea orașelor, stabilirea tarifelor, administrarea anunțurilor, încasările zilnice și controlul exercitat asupra femeilor. Unele conversații conțin amenințări, înjurături și exprimări vulgare.
Condamnările, achitările, prescripțiile și măsurile dispuse de Tribunalul Suceava
Tribunalul Suceava l-a condamnat pe Cadîr Geilan, zis „Guvide” sau „Cap Mare”, la șase ani și șase luni de închisoare, cu executare, pentru trafic de minori.
Instanța a reținut că acesta a exploatat sexual o adolescentă de 17 ani, recrutată în vara anului 2017 din Costinești și transportată la Suceava, unde a fost cazată într-un apartament închiriat de inculpat. Prin violențe și amenințări, fata a fost obligată să practice prostituția, fiind ulterior mutată în mai multe orașe, inclusiv Târgu Mureș. Bărbatul stabilea tarifele, supraveghea activitatea și încasa banii obținuți de minoră.
În schimb, Cadîr Geilan a fost achitat pentru o altă acuzație de trafic de minori, referitoare la o adolescentă de 17 ani care ar fi fost exploatată în perioada martie–aprilie 2017, instanța stabilind că fapta nu a fost dovedită în modalitatea descrisă de procurori.
Totodată, judecătorii au constatat prescripția răspunderii penale pentru constituirea unui grup infracțional organizat, proxenetism și conducerea unui vehicul fără permis. Ultima acuzație privea un episod din 9 octombrie 2017, când inculpatul ar fi condus un BMW Seria 5, de culoare neagră, deși nu deținea permis.
Al doilea condamnat este Ismail Tanior, care a primit inițial șase ani de închisoare pentru trafic de minori. Acesta a exploatat sexual o adolescentă de 16 ani, provenită dintr-o familie numeroasă, care abandonase școala și se afla într-o situație vulnerabilă.
Potrivit instanței, inculpatul a recrutat-o prin metoda „loverboy”, folosind relația afectivă pentru a o controla și a o determina să practice prostituția. Minora a fost transportată în diferite localități, inclusiv Suceava, unde a fost cazată într-un apartament și la Hotelul „Imperium”. Bărbatul îi supraveghea încasările, îi impunea să obțină anumite sume și o amenința când nu îi respecta cerințele.
Întrucât Tanior mai fusese condamnat la un an de închisoare într-un alt dosar, printr-o hotărâre rămasă definitivă în februarie 2018, judecătorii au contopit pedepsele. La cei șase ani au adăugat un spor de patru luni, rezultând șase ani și patru luni de închisoare, cu executare.
Din pedeapsă se deduc perioada deja executată, între 26 februarie și 17 septembrie 2018, și reținerea de 24 de ore din iulie 2020. Instanța a dispus anularea vechiului mandat și emiterea unuia nou după rămânerea definitivă a sentinței.
De asemenea, inculpatului i-au fost interzise, pentru trei ani, dreptul de a fi ales în funcții publice, de a ocupa funcții care implică exercitarea autorității de stat și de a fi tutore sau curator. Pentru acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat a intervenit prescripția.
Prescripții pentru ceilalți șase inculpați
În cazul celorlalți șase inculpați, Tribunalul Suceava a dispus încetarea procesului penal pentru infracțiunile prescrise:
- Ramazan Cabirbedi-Aihan, zis „Nebunul” sau „Aihan”, a fost achitat pentru trafic de minori, întrucât instanța a stabilit că fapta nu există în modalitatea descrisă în rechizitoriu. Pentru constituirea unui grup infracțional organizat și patru infracțiuni de proxenetism a intervenit prescripția.
- Nicuț Florian-Mihail, zis „Chinezu” – prescripție pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și proxenetism.
- Soare Vasile – prescripție pentru constituirea unui grup infracțional organizat și două infracțiuni de proxenetism.
- Stîngă Ionuț-Claudiu, zis „Țep” – prescripție pentru constituirea unui grup infracțional organizat și două infracțiuni de proxenetism.
- Ramazan Orhan, zis „Finu” – prescripție pentru constituirea unui grup infracțional organizat și proxenetism.
- Ramazan Ertin, zis „Ergean” – prescripție pentru constituirea unui grup infracțional organizat și proxenetism.
În motivare, judecătorii au apreciat că probele administrate susțin existența unui grup infracțional structurat, ai cărui membri acționau coordonat pentru obținerea unor venituri din exploatarea sexuală și prostituție. Cu toate acestea, împlinirea termenelor de prescripție a împiedicat aplicarea unor pedepse pentru respectivele infracțiuni.
Prescripția nu echivalează cu achitarea, ci împiedică angajarea răspunderii penale din cauza trecerii termenului prevăzut de lege.
Peste 550.000 de lei, confiscați de la șase inculpați
Tribunalul Suceava a dispus și confiscarea a 554.684 de lei, după cum urmează:
- 467.084 de lei de la Ramazan Cabirbedi-Aihan;
- 28.800 de lei de la Nicuț Florian-Mihail;
- 21.400 de lei de la Soare Vasile;
- 22.600 de lei de la Ramazan Orhan;
- 14.000 de lei de la Ramazan Ertin;
- 800 de lei de la Cadîr Geilan.
Cea mai mare sumă a fost stabilită în sarcina lui Ramazan Cabirbedi-Aihan. Potrivit verificărilor financiare, acesta primise direct 380.850 de lei de la femei care practicau prostituția. Una dintre ele îi transferase singură 306.000 de lei, iar alte trei îi trimiseseră 29.450 de lei, 44.400 de lei și 1.000 de lei.
Alți 86.234 de lei fuseseră transferați către rudele inculpatului, membri ai grupării sau persoane din anturajul acestora.
Deși procurorii DIICOT solicitaseră confiscarea unor sume mai mari, instanța a dispus confiscarea doar a valorilor considerate dovedite, evitând și dubla confiscare a banilor transferați succesiv între inculpați.
Judecătorii au mai dispus prelevarea de probe biologice de la Cadîr Geilan și Ismail Tanior, pentru introducerea profilurilor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
Cele două acțiuni civile formulate în dosar au fost respinse, una ca inadmisibilă, iar cealaltă ca neîntemeiată.
Hotărârea a fost pronunțată la data de 23 septembrie 2026 și nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Numărul dosarului este 4544/86/2021.
Gruparea din Mangalia și metoda „touring”: femeile erau mutate dintr-un oraș în altul pentru a aduce câștiguri cât mai mari
Potrivit rechizitoriului DIICOT și constatărilor instanței, gruparea s-a constituit în cursul anului 2017, pe fondul relațiilor de rudenie și prietenie existente între membrii săi, originari în principal din zona municipiului Mangalia, județul Constanța.
Activitățile investigate s-au desfășurat în perioada 2017–2018 și au vizat racolarea, transportarea, cazarea și exploatarea sexuală a mai multor tinere.
Unele dintre acestea proveneau din familii dezorganizate, cu posibilități materiale reduse, fiind vulnerabile în fața persoanelor care le promiteau relații afective sau câștiguri financiare.
Pentru organizarea activităților, membrii grupării foloseau metoda cunoscută sub denumirea de „touring”, un sistem de deplasare periodică a femeilor între diferite localități.
Tinerele erau transportate în Suceava, Târgu Mureș și alte orașe, cazate în apartamente închiriate sau hoteluri și puse să practice prostituția.
Membrii grupării se ocupau de identificarea locuințelor, plata chiriilor, publicarea anunțurilor și transportul femeilor.
În unele situații, apartamentele erau închiriate pe numele tinerelor, astfel încât implicarea bărbaților să fie mai greu de demonstrat.
De asemenea, inculpații foloseau autoturismele personale pentru deplasări. În rechizitoriu apar mașini BMW, Volkswagen, Audi și alte mărci, utilizate pentru transportul femeilor și deplasarea între localități.
Judecătorii au reținut că membrii grupării urmăreau ca într-un oraș să se afle, de regulă, cel mult trei-cinci femei care practicau prostituția, pentru a evita concurența și scăderea încasărilor.
Atunci când numărul clienților se reducea, tinerele erau mutate în alte localități.
Această metodă permitea, potrivit instanței, atât maximizarea veniturilor, cât și diminuarea riscului ca activitățile să fie descoperite de polițiști.
„Dacă venim 50 într-un oraș, ne taie la toți mersul”. Discuții despre împărțirea localităților
În interceptările telefonice apar numeroase conversații între membrii grupării privind orașele în care urmau să fie trimise femeile.
Într-o convorbire din septembrie 2017, unul dintre inculpați se arăta nemulțumit că alte persoane intenționau să vină la Suceava.
Bărbatul considera că prezența prea multor femei care practicau prostituția în aceeași localitate ar fi redus câștigurile.
În stenograma convorbirii apare următoarea replică:
„Sa nu vina nimeni frate, sa-si vada fiecare de treaba lor ca eu nu m am dus, cand se facea Targu Jiu bani nu m am dus sa stric treaba la nimeni.”
În aceeași discuție, inculpatul explică:
„Cum eu nu ma duc la ei, nici ei nu are ce sa caute unde sunt eu ca asa e normal pentru ca daca venim 50 intr-un oras ne taie la toti mersul”
Potrivit instanței, aceste discuții indicau existența unor reguli informale privind repartizarea localităților și evitarea concurenței între membrii grupării.
În alte convorbiri, inculpații discutau despre posibilitatea mutării femeilor din Suceava în Bacău sau în alte orașe.
Unul dintre aceștia explica:
„Daca e sa nu fie OK o sa facem rocada ca eu miercuri iau garsoniera asta ai inteles? facem rocada, ne miscam SUCEAVA, BOTOSANI , mai mergem pe la PIATRA NEAMT , mai vedem noi ai inteles? Ne invartim pe loc frate ca aicia nu e vorba, e vorba de 100 de kilometri intre toate orasele astea, imi bag pula in ma sa.”
În continuarea conversației, inculpații discutau despre nivelul tarifelor practicate în Bacău și despre posibilitatea identificării unor spații de cazare mai avantajoase.
Aceste convorbiri au fost folosite de anchetatori pentru a demonstra că deplasările nu erau întâmplătoare, ci făceau parte dintr-un sistem organizat.
Apartamente din Suceava, camere la Hotelul „Imperium” și anunțuri publicate pe Publi24
În municipiul Suceava, femeile care practicau prostituția erau cazate în mai multe apartamente și camere de hotel.
În dosar sunt menționate imobile de pe bulevardul 1 Decembrie 1918, strada Obcinelor, strada Nucului și alte zone ale orașului.
De asemenea, în documente apar referiri la camere din Hotelul „Imperium”.
Aceste locații erau folosite pentru primirea clienților, iar membrii grupării urmăreau încasările obținute.
Identificarea unei locații în dosar nu reprezintă, în sine, o dovadă că proprietarul sau administratorul acesteia a participat la activitățile infracționale.
Pentru atragerea clienților, erau publicate anunțuri pe platforma Publi24, în secțiunea „Matrimoniale”.
Membrii grupării stabileau fotografiile, numerele de telefon, descrierile și tarifele.
Femeile primeau instrucțiuni despre administrarea anunțurilor și actualizarea lor periodică pentru a apărea în poziții cât mai vizibile.
Din rechizitoriu rezultă că tarifele practicate erau, în unele cazuri, de 150 de lei pentru o jumătate de oră și 250 de lei pentru o oră.
„Schimbă-mi pozele între ele, fă-mi ceva, mânca-ți-aș pula ta, că nu sună telefonul ăsta deloc”
Una dintre convorbirile relevante privind administrarea anunțurilor a avut loc la 7 octombrie 2017, ora 15.35.
O femeie i-a cerut unuia dintre inculpați să modifice fotografiile publicate pe internet, deoarece primea prea puține apeluri de la potențialii clienți.
Potrivit stenogramei, discuția s-a desfășurat astfel:
O femeie: „Stii de ce te am sunat mai mult?”
Inculpat: „Ai mancat?”
O femeie: „Schimba mi pozele intre ele, fa mi ceva mancati as pula ta ca nu suna telefonu’ asta deloc frate, da’ deloc.”
Inculpat: „A.”
O femeie: „Saracia ailalta de telefon mai suna frate da’ asta deloc nu mai suna.”
Inculpat: „Hai ca o sa schimb. Hai!”
O femeie: „Da’ vezi tot le pui da’ mai schimbi ordinea intre ele.”
Inculpat: „Da bine. Hai!”
În alte discuții, femeile se plângeau că fotografiile publicate nu corespundeau înfățișării lor sau că numărul clienților scăzuse.
Instanța a considerat că aceste convorbiri demonstrează implicarea inculpaților în administrarea anunțurilor și organizarea activităților, dincolo de simpla existență a unor relații personale cu femeile respective.
„Ia banii 6 milioane și să îți mai dea 4. Mă piș pe ea”
Anchetatorii au interceptat și conversații despre colectarea banilor obținuți din prostituție.
Într-o convorbire din 6 octombrie 2017, unul dintre inculpați îi solicita unei femei să îi trimită o sumă de bani, manifestându-și nemulțumirea că nu primise cât se aștepta.
Discuția a fost redată în dosar astfel:
Inculpat: „Te duci sa imi pui si tu banii aia?”
O femeie: „Pai eu ma duc si iti pun da’ nu are frate fata.”
Inculpat: „Ce nu are fa? Nu ai zis ca are 7 milioane.”
O femeie: „Are 6 milioane.”
Inculpat: „Cum 6? Nu avea 7?”
O femeie: „6 milioane are.”
Inculpat: „Ia banii 6 milioane si sa iti mai dea 4, ma pis pe ea. Si sa faca sa ti dea si alalalti mai repede ca mi bag pula si in mortii lu’ aia.”
O femeie: „Da’ ce ai de te razbuni pe toata lumea?”
Inculpat: „Du te si pune mi banii aia pe numele lui ######.”
Conversația evidențiază interesul inculpatului pentru colectarea sumelor și folosirea altor persoane pentru efectuarea transferurilor.
În documentele anchetei apar numeroase operațiuni financiare realizate prin servicii precum Western Union, MoneyGram și alte sisteme de transfer de numerar.
Uneori, femeile trimiteau banii direct inculpaților. Alteori, sumele ajungeau la rude sau la persoane din anturajul acestora.
Tocmai aceste transferuri au avut un rol important în stabilirea sumelor confiscate prin hotărârea Tribunalului Suceava.
O adolescentă de 17 ani, luată cu forța din Costinești și adusă în Suceava. Telefonul i-ar fi fost distrus, iar actul de identitate, reținut
Una dintre cele mai grave situații descrise în dosar privește adolescenta de 17 ani pentru exploatarea căreia Cadîr Geilan a fost condamnat.
Potrivit declarației persoanei vătămate, în vara anului 2017, fata lucra ca ospătar la o terasă din stațiunea Costinești.
Aceasta a relatat că fusese abordată de o fostă colegă, însoțită de inculpat, iar câteva zile mai târziu, în timp ce se întorcea noaptea de la serviciu spre locul unde era cazată, bărbatul a oprit lângă ea cu un BMW.
Adolescenta a declarat că inculpatul i-a luat și distrus telefonul mobil, i-a reținut cartea de identitate și a introdus-o cu forța în autoturism.
Ulterior, ar fi transportat-o împotriva voinței sale timp de aproximativ opt ore, până în municipiul Suceava.
Fata a susținut că, odată ajunsă într-un apartament din Suceava, nu i s-a permis să ia legătura cu familia în primele trei zile.
În locuință se afla și o altă femeie, care practica prostituția și îi remitea inculpatului banii obținuți de la clienți.
Adolescenta a declarat că, ulterior, bărbatul a început să o lovească cu pumnii și picioarele și i-a comunicat că trebuie să practice prostituția în folosul său.
Potrivit declarațiilor sale, agresiunile fizice și amenințările cu moartea au determinat-o să accepte, de teamă, să primească clienți.
Tarifele ar fi fost stabilite la 150 de lei pentru o jumătate de oră și 250 de lei pentru o oră.
În primele aproximativ trei luni petrecute în Suceava, adolescenta a estimat că a obținut aproximativ 90.000 de lei, bani pe care i-ar fi remis integral inculpatului.
Fata a mai relatat că era supravegheată, că uneori era încuiată în apartament și că alte persoane din anturajul inculpatului administrau anunțurile publicate pe internet și răspundeau apelurilor clienților.
Mutată în alte orașe, supravegheată în pensiuni și readusă cu forța după ce ar fi încercat să scape
Potrivit aceleiași declarații, adolescenta a fost transportată ulterior în alte localități.
În octombrie 2017, aceasta a ajuns la Pensiunea „El Paso”, unde ar fi practicat prostituția timp de aproximativ două săptămâni.
Fata a estimat că în perioada respectivă a obținut aproximativ 10.000 de lei, sumă care ar fi fost încasată integral de inculpat.
Ulterior, activitatea ar fi continuat la un hotel, unde adolescenta a estimat încasări suplimentare de aproximativ 3.000 de lei.
La sfârșitul lunii octombrie, aceasta a fost readusă în apartamentul din Suceava, unde ar fi continuat să practice prostituția în folosul bărbatului.
Persoana vătămată a relatat și un episod în care a reușit să plece la Timișoara, însă inculpatul ar fi identificat locul în care se afla, ar fi amenințat persoanele care o găzduiau, i-ar fi luat telefonul și ar fi transportat-o din nou cu forța la Suceava.
Fata a susținut că actul său de identitate s-a aflat aproape permanent în posesia inculpatului.
În motivarea condamnării, judecătorii au coroborat aceste declarații cu celelalte probe și au concluzionat că inculpatul a exercitat control asupra minorei și a exploatat-o sexual pentru obținerea unor foloase materiale.
O fată de 16 ani, exploatată prin metoda „loverboy”. Era presată să aducă 2.000 de lei pe zi
În cazul lui Ismail Tanior, condamnat pentru trafic de minori, anchetatorii au descris situația unei adolescente de numai 16 ani.
Potrivit instanței, bărbatul a recrutat-o în vara anului 2017, profitând de situația familială și materială vulnerabilă a acesteia.
Fata provenea dintr-o familie numeroasă și abandonase cursurile școlare.
Inculpatul a folosit metoda „loverboy”, creând o relație afectivă cu adolescenta, pe care ulterior a determinat-o să practice prostituția în folosul său.
Minora a fost transportată în mai multe orașe și cazată inclusiv în municipiul Suceava, într-un apartament și într-o cameră de la Hotelul „Imperium”.
În interceptările telefonice apar discuții despre încasările realizate de fată și despre presiunea exercitată asupra ei pentru a continua activitatea.
Una dintre cele mai relevante conversații a avut loc la 13 octombrie 2017, ora 20.39.
Adolescenta i-a comunicat inculpatului că obținuse 900 de lei, însă acesta i-a transmis că trebuie să continue până la atingerea pragului de 2.000 de lei.
Minora: „Ai auzit?”
Inculpat: „Ce?”
Minora: „Am facut 9 milioane.”
Inculpat: „Hai du te, du te. Mai ai!”
Minora: „Mai am.”
Inculpat: „Pana la 20 mai e.”
Minora: „Pai!”
Inculpat: „Pai?”
Minora: „La unu’ se inchide programu’.”
Inculpat: „Pai nu se inchide. Nu se inchide ca am vorbit eu. Ca era tura…era tura rea cica aseara”
Minora: „A.”
Inculpat: „Acuma tu du te ..pana nu faci 20…”
Sumele erau exprimate în lei vechi. Cele „9 milioane” reprezentau 900 de lei, iar pragul de „20” însemna 2.000 de lei.
Potrivit instanței, această conversație demonstrează că inculpatul urmărea direct nivelul încasărilor și îi impunea adolescentei să continue activitatea până la realizarea sumei stabilite.
„Nu mai vorbești la telefon cu nimeni. Nici cu maică-ta, nici cu taică-tu”
O altă convorbire, interceptată la 16 octombrie 2017, ora 14.10, arată modul în care inculpatul încerca să controleze comunicarea adolescentei cu familia.
Bărbatul îi cerea să își schimbe numărul de telefon și să nu mai vorbească nici măcar cu părinții.
În stenogramă apare următorul schimb de replici:
Inculpat: „Te a mai sunat sora ta?”
Minora: „Nu. Nu m a mai sunat.”
Inculpat: „Nu mai vorbesti la telefon cu nimeni. Da?”
Minora: „Da.”
Inculpat: „Telefonu’ ala nu vreau sa fie ocupat da? Acuma schimbi numaru’”
Minora: „Mi am luat numar…cartela asta o sa o rup.”
Inculpat: „Da. Schimbi numaru’ si numaru’ ala nu l mai dai la nimeni nici la ma ta, nici la taica tu, nici la mortii tai.”
Minora: „De ce ma injuri de morti?”
Inculpat: „Da? Ai inteles? S a inteles?”
Minora: „Da.”
În aceeași conversație, inculpatul a amenințat-o cu violența și i-a reproșat că nu produce suficienți bani.
Minora: „Auzi! Da’ n ai nervi nu?”
Inculpat: „N am nervi, te dau de pamant. N am nervi.”
Minora: „A! De ce?”
Inculpat: „Vezi ce faci ca numai noi suntem vai de capu’ nostru.”
Minora: „Da, numai noi nu?”
Inculpat: „Pai numai noi. Toata lumea face bani, noi nu facem nimic.”
Minora: „Sa mori tu! Ce vrei sa fac daca nu mi suna telefonu’?”
Inculpat: „Hai acuma numaru’ asta care acuma ti l pui nu vorbesti cu nimeni. Nici pe facebook nu intri.”
Judecătorii au considerat că aceste discuții demonstrează exercitarea unui control puternic asupra adolescentei, inclusiv prin izolarea acesteia de familie, amenințări și impunerea unor obiective financiare.
În motivare, instanța a arătat că existența unei relații afective între inculpat și minoră nu exclude exploatarea sexuală, ci poate reprezenta chiar mijlocul prin care victima este determinată să accepte situația.
„Toate fetele din oraș sunt localizate, sunt pula mea interceptate”. Discuții despre verificările polițiștilor
Interceptările au surprins și preocuparea membrilor grupării față de eventualele verificări ale poliției.
În februarie 2018, doi dintre bărbații implicați au discutat despre faptul că mai multe femei fuseseră conduse la poliție pentru audieri.
Unul dintre interlocutori povestea că femeile dăduseră declarații și se întorseseră la locurile unde erau cazate.
În stenograma convorbirii apar următoarele replici:
„Au dat niste declaratii practici si pa, pa, au venit inapoi.”
„Ihi.”
„Nu cu de alea sa parasesti locatia…nu, ca toate fetele din oras sunt localizate , sunt pula mea interceptate…foarte bine.”
„Ihi.”
„Simplu.”
„Normal.”
„Pe mine nu m a chemat, nu alea, nimic . Le a luat pe ele la declaratie, si eu am ramas acasa.”
„Ihi. Pai acuma stau si ma intreb de ce nu te au luat si pe tine”
„Pai de ce sa ma ia, ce am facut eu? Ce sunt eu peste?”
Potrivit motivării, membrii grupării discutau și despre schimbarea numerelor de telefon, distrugerea unor telefoane, mutarea rapidă din apartamente și evitarea conversațiilor care i-ar fi putut incrimina.
Instanța a considerat că asemenea discuții reflectă cunoașterea riscurilor și încercarea de a reduce posibilitatea descoperirii activităților.
Sute de mii de lei transferați între femeile care practicau prostituția, inculpați și rudele acestora
Un rol esențial în anchetă l-au avut documentele privind transferurile financiare.
Din verificările efectuate a rezultat că femeile care practicau prostituția trimiteau periodic bani către inculpați, rudele acestora sau persoane din anturajul grupării.
Unele transferuri erau efectuate direct, în timp ce altele aveau destinatari intermediari.
Judecătorii au constatat că banii circulau între membrii grupării, fiind utilizați inclusiv pentru plata chiriilor, deplasări și alte cheltuieli.
În cazul lui Ramazan Cabirbedi-Aihan, instanța a identificat transferuri directe de 380.850 de lei.
La această sumă au fost adăugați 86.234 de lei trimiși către alte persoane, în legătură cu aceeași activitate.
Astfel s-a ajuns la suma de 467.084 de lei, stabilită pentru confiscare.
Instanța a precizat că nu poate confisca automat toate sumele solicitate de procurori, ci numai acele valori pentru care există suficiente dovezi privind proveniența și legătura cu faptele cercetate.
De asemenea, în cazul unor transferuri succesive, magistrații au avut grijă ca aceiași bani să nu fie confiscați de două ori.
De ce au fost achitați doi inculpați pentru una dintre acuzațiile de trafic de minori
Un episod distinct din dosar privește acuzația formulată împotriva lui Ramazan Cabirbedi-Aihan și Cadîr Geilan, referitoare la o adolescentă de 17 ani care ar fi fost exploatată sexual în perioada martie–aprilie 2017.
Procurorii susținuseră că cei doi au transportat-o și au obligat-o să practice prostituția într-un apartament din Suceava.
Instanța a analizat declarațiile persoanei vătămate și celelalte probe administrate, însă a constatat că nu există suficiente elemente care să confirme implicarea celor doi în fapta descrisă.
Judecătorii au arătat că nu au fost identificate interceptări telefonice, transferuri de bani, declarații ale proprietarilor spațiilor sau alte probe obiective care să confirme acuzația.
Totodată, instanța a subliniat că existența altor activități infracționale investigate nu poate suplini lipsa probelor pentru o faptă distinctă.
Prin urmare, cei doi inculpați au fost achitați pentru această acuzație de trafic de minori.
Soluția nu a afectat condamnarea lui Cadîr Geilan pentru traficul unei alte adolescente, faptă pentru care instanța a considerat că există suficiente dovezi.
Ancheta a început în 2017. Dosarul a ajuns în instanță în 2020, iar sentința a fost pronunțată în septembrie 2026
Ancheta DIICOT Suceava a vizat fapte comise în perioada 2017–2018, iar dosarul a fost trimis în judecată la 31 august 2020.
După numeroase amânări, Tribunalul Suceava a pronunțat sentința la 23 septembrie 2026, dispunând două condamnări cu executare pentru trafic de minori, două achitări pentru o altă acuzație de trafic de minori și încetarea procesului penal pentru numeroase infracțiuni, ca urmare a prescripției. Instanța a dispus și confiscarea a 554.684 de lei, precum și plata unor cheltuieli judiciare.
