Tribunalul București a respins, marți, 22 septembrie 2026, solicitarea procurorilor DIICOT de arestare preventivă pentru 30 de zile a fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen, dispunând în schimb plasarea celor doi sub control judiciar pentru 60 de zile. Hotărârea nu este definitivă, iar DIICOT a contestat soluția instanței.
Cei doi fuseseră reținuți pentru 24 de ore în 21 septembrie, după percheziții și audieri într-un dosar în care procurorii îi cercetează pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Numele lor nu au fost menționate inițial în comunicatul DIICOT, instituția anunțând reținerea a doi cetățeni români de 64 și 47 de ani, însă identitatea acestora a fost confirmată ulterior de mai multe surse judiciare și instituții media.
You might also like
DIICOT ceruse arestarea preventivă pentru 30 de zile
După o noapte petrecută în Arestul Central al Poliției Capitalei, Georgescu și Rusen au fost duși marți la Tribunalul București. Procurorii solicitaseră ca aceștia să fie arestați preventiv pentru perioada 22 septembrie – 21 octombrie 2026, însă judecătorul de drepturi și libertăți a respins propunerea și a ales măsura controlului judiciar.
Decizia este executorie, motiv pentru care cei doi au fost puși în libertate, chiar dacă hotărârea poate fi contestată. DIICOT a formulat contestație împotriva soluției.
Cum ar fi început presupusul mecanism
Potrivit procurorilor DIICOT, ancheta vizează un presupus grup format, începând din septembrie 2021, din doi cetățeni români, în vârstă de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian de 56 de ani. Cei trei ar fi acționat coordonat în principal în România, dar și în Marea Britanie, cu scopul obținerii unor importante foloase patrimoniale.
Anchetatorii susțin că membrii grupului ar fi avut roluri distincte. Presupusul lider ar fi inițiat demersurile și ar fi făcut legătura dintre potențialele victime și persoanele prezentate ca având posibilitatea de a obține finanțări externe, iar un alt membru ar fi fost prezentat drept reprezentant al unei entități financiare capabile să faciliteze creditarea.
În referatul prin care au cerut arestarea preventivă, procurorii îi indică pe Călin Georgescu, Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena ca persoane care ar fi constituit grupul în 2021. Acestea sunt acuzațiile anchetatorilor și nu reprezintă o constatare definitivă privind vinovăția.
Un milion de euro drept „garanție” pentru o finanțare de 6 milioane
Potrivit DIICOT, unei persoane vătămate i-ar fi fost prezentată posibilitatea obținerii unei finanțări de șase milioane de euro, prin intermediul unor instituții financiare reale, însă accesarea banilor ar fi fost condiționată de constituirea unei garanții.
Procurorii susțin că persoana respectivă ar fi transferat peste un milion de euro, în baza promisiunilor privind finanțarea.
Finanțarea nu s-ar fi concretizat, dar, potrivit anchetatorilor, presupusa inducere în eroare ar fi continuat. Ulterior, victimei i-ar fi fost prezentată posibilitatea majorării creditului de la șase milioane la 15 milioane de euro, cu condiția achitării unei garanții suplimentare. Astfel, ar mai fi fost transferați 100.000 de euro.
Procurorii estimează prejudiciul total la peste 1,1 milioane de euro, susținând că finanțarea promisă nu a fost obținută, iar garanțiile plătite nu ar fi fost restituite.
DIICOT: o parte dintre bani ar fi fost destinată campaniei electorale
În prezentarea făcută publică de DIICOT, anchetatorii au susținut că un milion de euro ar fi trebuit să fie investit într-o afacere cu materiale prețioase, iar 100.000 de euro ar fi urmat să fie utilizați pentru susținerea campaniei electorale a presupusului lider al grupului. Procurorii afirmă că pentru această ultimă sumă ar fi fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli.
Aceste elemente fac parte din versiunea acuzării și urmează să fie verificate în cadrul procesului penal.
Cinci percheziții în București și Ilfov
În dimineața zilei de 21 septembrie, procurorii DIICOT – Structura Centrală și polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul IGPR au efectuat cinci percheziții domiciliare în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, în cadrul acestui dosar.
Călin Georgescu a fost ridicat în timp ce se deplasa spre un bazin de înot din Otopeni și a fost dus la locuința sa din Mogoșoaia pentru a asista la percheziție, iar ulterior a fost condus la sediul DIICOT.
Sisteme de bruiaj și documente care urmează să fie expertizate
În timpul perchezițiilor, anchetatorii au ridicat sisteme de bruiaj, înscrisuri, dispozitive de stocare a datelor, două pașapoarte și o legitimație. DIICOT a precizat că documentele urmează să fie expertizate, existând suspiciunea că unele dintre acestea ar putea fi false.
În cazul legitimației găsite la locuința lui Georgescu, aceasta purta însemne care sugerau o legătură cu Ordinul Suveran Militar de Malta. Ambasada Ordinului în România a transmis ulterior că Georgescu nu este membru al Ordinului și că instituția nu a emis documentul respectiv.
Potrivit unor surse judiciare citate de presă, în mașina lui Georgescu ar fi fost găsit și un dispozitiv destinat bruierii sau împiedicării înregistrării unor conversații.
Georgescu a ieșit din Tribunal după decizia privind controlul judiciar
După pronunțarea Tribunalului București, Călin Georgescu a părăsit sediul instanței, unde era așteptat de câteva sute de susținători. El a susținut public că dosarele sale ar avea o motivație politică. Aceasta reprezintă poziția sa, contestată implicit de demersurile procurorilor, și nu o constatare a instanței.
Dosarul continuă, iar soluția privind controlul judiciar nu tranșează acuzațiile pe fond. Călin Georgescu și Ionel Rusen beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar acuzațiile formulate de DIICOT trebuie dovedite în cadrul procedurilor judiciare.
