Banca Mondială a publicat studiul ”Barometru Urban – Calitatea vieții în orașele din România”.
Conform studiului, din cele 41 de localități urbane analizate, municipiul Suceava ocupă locuri fruntașe în mai multe clasamente, luând fața mai multor orașe mari din România.
Banca Mondială arată că peste 80% din populația din mediul urban este mulțumită de orașul în care trăiește.
Nivelul cel mai ridicat de satisfacție generală față de orașul în care locuiește este înregistrat în centrele urbane din Regiunea Centru (87%), iar cel mai scăzut în orașele din Sud-Muntenia (74%). Satisfacția față de locuirea în urban tinde să crească odată cu dimensiunea urbană, cu vârsta și cu veniturile individuale.
În 9 orașe nivelul de satisfacție depășește 90%: Cluj-Napoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%), Brașov, Drobeta Turnu Severin (94%), Timișoara, Sighișoara (92%), Slatina și Iași (90%).
SATISFACȚIA FAȚĂ DE INFRASTRUCTURA ȘI FACILITĂȚILE URBANE
Infrastructura educațională și de siguranță publică și disponibilitatea magazinelor sunt aspectele care înregistrează nivelurile cele mai ridicate de satisfacție în mediul urban. Pe ultimele locuri, în ierarhia aprecierii facilităților și infrastructurii urbane se situează serviciile de sănătate și starea străzilor (52% mulțumire), urmate de activitatea administrației publice în domeniul urbanismului (51% mulțumire).
Transportul urban
Transportul urban se realizează prioritar (44%) cu autoturismul. Utilizarea autoturismului tinde să crească odată cu creșterea dimensiunii urbane, a veniturilor respondentului și a nivelului acestuia de educație. În majoritatea localităților, gradul de utilizare a transportului public se poziționează sub nivelul de apreciere a calității acestuia.
Serviciile de sănătate
Puțin peste jumătate din populația urbană (52%) se declară mulțumită de serviciile de sănătate oferite la nivel local.
Facilități sportive
56% din totalul populației urbane este mulțumită de facilitățile sportive din localitate. Nivelul de mulțumire față de facilitățile sportive este semnificativ mai ridicat în orașele cu peste 50.000 de locuitori (medie 62%) prin comparație cu cele sub acest prag demografic (medie 46%).
Facilități culturale
63% din totalul populației urbane se declară mulțumită de acest tip de facilități la nivelul orașului lor.
Cinci centre urbane înregistrează niveluri de satisfacție de peste 80% din totalul populației: Cluj-Napoca (88%),
Oradea (85%), Drobeta-Turnu Severin (83%), Iași (82%) și Vatra Dornei (81%).
Facilitățile educaționale
Aproximativ două treimi din populația urbană (67%) declară un nivel ridicat de satisfacție față de școlile și facilitățile educaționale la care au acces în localitatea de rezidență.
Starea străzilor
52% din populația urbană s-a declarat mulțumită de starea străzilor din localitate. Nivelul cel mai ridicat de apreciere privind starea străzilor s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (66%), nivelul cel mai scăzut în regiunea Sud-Muntenia (37%).
Peste 70% nivel de mulțumire privind starea străzilor se înregistrează în cinci localități urbane, dintre care două reședințe de județ: Constanța (76%) și Oradea (76%) și trei orașe mici: Isaccea, Bicaz și Moldova Nouă.
Starea clădirilor
Starea clădirilor este mulțumitoare pentru aproximativ jumătate din populația urbană a României (56% din total).
Un nivel de satisfacție de peste 70% din populație a fost înregistrat în opt localități urbane: patru reședințe de județ: Alexandria, Suceava, Drobeta-Turnu Severin și Oradea; trei orașe: Bicaz, Sinaia și Isaccea și un municipiu, Vatra Dornei. Sub 40% nivel de satisfacție a fost măsurat în patru localități urbane, singura reședință de județ în acest prag fiind Ploiești (24% mulțumire).
Spațiile publice
Satisfacția față de spațiile publice este determinantă pentru satisfacția privind locuirea în oraș.
65% din populația urbană este mulțumită de spațiile publice de care dispune.
Disponibilitatea magazinelor
Disponibilitatea magazinelor reprezintă aspectul cel mai puțin problematic la nivel urban (76% mulțumire).
Percepția privind calitatea mediului și lupta împotriva schimbării climatice
SPAȚII VERZI, PARCURI ȘI GRĂDINI
La nivel național, 66% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de spațiile verzi, precum parcuri și grădini, din orașele în care locuiesc.
CALITATEA AERULUI
60% din populația urbană a României este mulțumită de calitatea aerului din orașele de reședință.
Gradul cel mai ridicat de mulțumire față de calitatea aerului a fost înregistrat în Regiunile NordEst și Sud-Est (75%), iar cea mai scăzută apreciere în regiunea București-Ilfov (34%).
Distribuția mulțumirii privind calitatea aerului înregistrează disparități mari la nivel național, de la 91% apreciere în Suceava, până la 14% apreciere în Ploiești. Deși doar șase din cele 17 reședințe de județ se poziționează sub media la nivel național, gradul ridicat de insatisfacție măsurat în București și Ploiești alterează media generală a reședințelor de județ cu 10% din total.
NIVELUL ZGOMOTULUI
Puțin peste jumătate din populația urbană (57%) se declară mulțumită de nivelul zgomotului din localitatea urbană în care trăiește.
Printre cele nouă orașe care înregistrează cote de apreciere de peste 80% se poziționează două municipii reședință de județ: Suceava (85%) și Piatra Neamț (81%). Sub 40% apreciere înregistrează București (33%) și Ploiești (29%).
CURĂȚENIA URBANĂ
Ponderea celor care se declară mulțumiți de curățenia din orașul în care trăiesc este de 57%.
Trei localități înregistrează valori ale satisfacției peste 80%: Sinaia (88%), Suceava (84%) și Bicaz (81%).
SCHIMBAREA CLIMATICĂ
53% din populația urbană consideră că orașele în care trăiesc „sunt dedicate luptei împotriva schimbării climatice”.
Suceava, Cluj-Napoca, Constanța și Oradea sunt cele patru reședințe de județ care se află în topul primelor zece localități în care cetățenii apreciază efortul implicării urbei împotriva încălzirii urbane. Trei orașe înregistrează valori ale acordului de peste 80%: Sinaia (96%), Suceava (89%) și Cluj-Napoca (80%).
Percepția cetățenilor despre orașul lor
SIGURANȚĂ ȘI ÎNCREDERE
Siguranța în spații publice
66% dintre respondenți declară că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de siguranța din spațiile publice.
Siguranța în oraș
73% din populația urbană se simte, de principiu, în siguranță în orașul în care trăiește.
În cinci municipii reședință de județ se înregistrează valori peste 85%: Alba Iulia (85%), Cluj-Napoca (86%), Oradea (89%), Drobeta-Turnu Severin (91%) și Suceava (93%).
Siguranța în cartier
Siguranța percepută a cartierului este, la nivel național, mai ridicată decât cea a orașului, respectiv 77%.
În patru orașe sentimentul de siguranță în cartier depășește 90%: Buhuși (90%), Drobeta-Turnu Severin (92%), Suceava (92%) și Sinaia (97%).
Încrederea în oameni în oraș
61% dintre persoanele din mediul urban din România au încredere în concetățenii lor.
În șase localități se înregistrează ponderi ale încrederii de peste 80%, Suceava fiind singura reședință între acestea (91%).
Încrederea în oameni din cartier
67% din populația urbană este de acord cu afirmația „te poți baza pe majoritatea oamenilor din cartierul în care trăiesc”.
Patru orașe înregistrează valori de peste 85%: Sighișoara (85%), Moreni (88%), Isaccea (89%) și Suceava (91%).
ADMINISTRAREA ȘI GUVERNAREA LOCALĂ
Investițiile realizate de către primărie
55% din populația urbană este mulțumită de proiectele de investiții realizate de către administrația locală.
Trei orașe înregistrează un nivel de mulțumire de peste 80%: Suceava (82%), Sinaia (85%) și Oradea (88%). Nouă orașe înregistrează un nivel de mulțumire sub 40%, Ploiești (37%) și Alexandria (33%) fiind în acest segment.
Prezența, atragerea investițiilor private
54% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de atragerea investițiilor private în orașele în care locuiesc.
Activitatea administrației în domeniul urbanismului
Activitatea în domeniul urbanismului se poziționează pe ultimul loc în ierarhia satisfacției urbane – 51% din populația urbană se declară mulțumită.
Serviciile administrative în sprijinul oamenilor
La nivel național, 53% din populația urbană este de acord cu faptul că serviciile administrative ale orașului în care locuiesc ajută eficient oamenii.
Încrederea în administrația locală
52% din populația urbană declară că este de acord cu afirmația „în general, te poți baza pe administrația publică din orașul meu”.
Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative
14% din populația urbană declară că deține informații privind Planul Urbanistic General (PUG) și Strategia de Dezvoltare Locală (SDL).
Administrarea orașului
Evaluarea Performanței administrative s-a realizat prin patru indicatori care vizează mulțumirea față de:
- felul în care sunt cheltuiți banii publici;
- ritmul de dezvoltare al orașului;
- cuantumul taxelor locale;
- relația cetățenilor cu autoritățile locale (timpul de rezolvare a problemelor, transparență, profesionalism). Media la nivel național a celor patru indicatori de performanță administrativă este de 5,4.
Cumulat, acești indicatori explică aproximativ 65% din dinamica încrederii în administrația locală. Regiunea Nord-Vest înregistrează media cea mai ridicată a indicatorilor de performanță administrativă – 6,3 puncte, iar Regiunea Sud-Muntenia media cea mai scăzută: 4,8 puncte.
LOCURILE DE MUNCĂ
Disponibilitatea locurilor de muncă
La nivel național, 50% din populația urbană este de acord cu afirmația „la mine în oraș este ușor să găsești un loc de muncă”.
Peste 65% disponibilitate se înregistrează în Cluj-Napoca (81%), Suceava (80%), Timișoara (71%), Alba Iulia (69%), Oradea (69%), Sinaia (66%); sub 30% disponibilitate se înregistrează în opt orașe, Alexandria (25%) fiind singura reședință dintre ele.
Calitatea locurilor de muncă
Media națională a aprecierii calității locurilor de muncă din localitatea urbană în care trăiesc a fost de 5,6, pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit).
CALITATEA LOCUIRII
Mai puțin de jumătate din populația urbană (49%) consideră că în localitatea în care trăiesc este ușor să găsești o locuință bună la un preț rezonabil, problema locuințelor tinde să fie astfel principala problema a României urbane, pe fondul creșterii cererii de locuințe, dar și a modificării standardelor de calitate a acestora (dotări, spațiu locativ, facilități).
În Suceava se înregistrează gradul de satisfacție cel mai ridicat, 83%, urmat, ca reședință, de Slatina 77%.
CONDIȚIILE DE VIAȚĂ PENTRU SENIORI
Pentru acest aspect, media aprecierilor la nivel național urban a fost de 5,8 puncte (din 10 posibile). Orașele stațiune (Vatra Dornei, Constanța, Eforie, Sinaia) se plasează pe primele poziții ale ierarhiei.
CONDIȚIILE DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER PENTRU TINERI
Aprecierea condițiilor de petrecere a timpului liber pentru tineri, din orașul în care trăiesc, a înregistrat, la nivel național, media de 6,0 puncte.
PREZENȚA ȘI INTEGRAREA STRĂINILOR
73% din populația urbană este de acord cu afirmația „prezența străinilor este benefică pentru orașul meu”. Peste 90% acord se înregistrează în șase localități, dintre care două reședințe: Alba Iulia (92%) și Suceava (96%). În șase localități se înregistrează ponderi mai mici de 50%, Alexandria (44%) fiind singura reședință dintre acestea.
70% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „străinii care locuiesc în orașul meu sunt bine integrați”, ierarhia orașelor fiind similară celei prezentate anterior.
Percepția privind situația personală
PERCEPȚIA PRIVIND SITUAȚIA LOCULUI DE MUNCĂ
78% din populația urbană ocupată s-a declarat mulțumită sau foarte mulțumită de locul de muncă.
Timișoara se poziționează pe primul loc, cu 90% satisfacție.
PERCEPȚIA PRIVIND SITUAȚIA FINANCIARĂ A GOSPODĂRIEI
66% din persoanele care locuiesc în mediul urban în România se declară mulțumite sau foarte mulțumite de situația financiară a gospodăriei în care trăiesc. Suceava este reședința care conduce ierarhia, cu 86% mulțumire, iar Constanța este reședința care înregistrează nivelul cel mai scăzut (40%).
SATISFACȚIA FAȚĂ DE VIAȚĂ ÎN GENERAL
78% din populația urbană se declară mulțumită sau foarte mulțumită la întrebarea: „Cât de mulțumiți vă considerați, în general, cu viața pe care o duceți?”.
SATISFACȚIA FAȚĂ DE LOCUL ÎN CARE TRĂIEȘTE
81% din populația urbană se declară mulțumită sau foarte mulțumită, în general, cu locul în care trăiește. Ierarhia este condusă de Suceava (94%), reședința cu cel mai pic procent la nivel de eșantion fiind Alexandria (74%).
MIGRAȚIA
11% din populația intervievată declară că intenționează să migreze (intern sau extern) în următorul an.
Probleme și priorități de dezvoltare
Cele mai importante trei probleme urbane percepute la nivel național sunt: serviciile de sănătate (39%), poluarea aerului (32%) și infrastructura rutieră (29%).
Asigurarea condițiilor de viață ale oamenilor (accesul la servicii, modalități de petrecere a timpului liber, acces la utilități) este cea mai importantă direcție strategică percepută la nivel național.
Ierarhii urbane
Cluj-Napoca este orașul considerat cel mai atractiv la nivel național urban (21,8% din totalul populației urbane), urmat de Brașov (15,6%) și Timișoara (10,3%).
Mai multe informații privind studiul Băncii Mondiale aveți la dispoziție mai jos, unde vă prezentăm întregul studiu.













