Două consiliere de probațiune din cadrul Serviciului de Probațiune Suceava au obținut în instanță obligarea Direcției Naționale de Probațiune la plata drepturilor salariale tăiate în timpul protestelor din luna mai 2023, după ce judecătorii au concluzionat că acestea au continuat să lucreze normal, deși figurau oficial ca participante la grevă.
Este vorba despre Maria Narcisa R. și Simona Antoanela T., care au deschis procese separate împotriva Direcției Naționale de Probațiune, solicitând recuperarea salariilor neacordate pentru zilele în care raporturile lor de muncă au fost considerate suspendate.
You might also like
În ambele cazuri, Tribunalul Suceava a admis acțiunile și a obligat instituția să achite diferențele salariale aferente lunii mai 2023, actualizate cu rata inflației și dobânda legală penalizatoare până la data plății efective.
Instanța a respins însă solicitările privind cheltuielile de judecată.
Cele două procese au legătură directă cu Ordinul Ministrului Justiției nr. 1397/C/2023, prin care au fost suspendate raporturile de muncă ale mai multor consilieri de probațiune care figurau ca participanți la greva generală organizată în mai 2023.
Ulterior, Tribunalul Suceava și Curtea de Apel Suceava au anulat parțial ordinul respectiv în ceea ce le privește pe cele două consiliere, după ce instanțele au constatat că acestea și-au desfășurat activitatea în mod normal în perioada protestului.
Potrivit hotărârilor analizate de instanță, cele două angajate au fost prezente zilnic la serviciu, timp de opt ore, și au desfășurat atât activități esențiale, cât și activități obișnuite specifice funcției de consilier de probațiune.
În motivarea uneia dintre sentințe, judecătorii au reținut că:
„Dacă nu a existat o încetare a lucrului din partea reclamantei, nici măcar parțială, rezultă că nu este îndeplinită una dintre condițiile premisă pentru neplata salariului integral.”
Tribunalul a subliniat că salariul reprezintă contraprestația muncii depuse și că angajatorul nu poate refuza plata drepturilor salariale în condițiile în care activitatea a fost prestată efectiv.
În timpul proceselor, Direcția Națională de Probațiune a susținut că suspendarea raporturilor de muncă s-a produs automat prin efectul legii, odată cu aderarea la grevă, și a invocat inclusiv Decizia nr. 5/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind suspendarea contractelor de muncă pe durata grevei.
Instanța a apreciat însă că simpla adeziune formală la grevă nu este suficientă pentru tăierea salariului, atât timp cât angajatele au continuat să își exercite atribuțiile de serviciu conform programului normal.
Judecătorii au mai arătat că Direcția Națională de Probațiune nu a făcut dovada că activitatea celor două consiliere ar fi fost redusă la o treime sau că acestea ar fi încetat efectiv lucrul, condiție esențială pentru existența unei greve în sensul legislației muncii.
Într-una dintre cauze, reclamanta a arătat că, deși ordinul de suspendare a fost anulat definitiv, instituția nu a făcut niciun demers pentru a-i restitui salariul tăiat, fiind nevoită să deschidă un nou proces pentru recuperarea drepturilor bănești.
Totodată, Direcția Națională de Probațiune a recunoscut ulterior vechimea în muncă aferentă perioadei respective și a acordat ziua de concediu de odihnă care fusese eliminată în urma suspendării raporturilor de muncă.
Hotărârile Tribunalului Suceava nu erau definitive la data pronunțării (29 aprilie 2026), putând fi atacate cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Până astăzi, 22 mai 2026 nu s-a înregistrat niciun apel.
