Curtea de Apel Suceava a dispus încetarea procesului penal împotriva inculpatei Verginia Huțanu pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.
De asemenea, s-a dispus încetarea procesului penal și împotriva inculpatei Nicoleta Fărtăiș pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare, fals intelectual și uz de fals ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.
You might also like
Faptele menționate fiind săvârșirea în iunie 2009 – octombrie 2010.
Cele două inculpate sunt obligate să plătească către Casa Judeţeană de Pensii Suceava, în solidar, suma de 538.713 lei, la care se adaugă dobânzile aferente calculate până la recuperarea integrală a prejudiciului.
Magistrații au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, aparţinând inculpatelor, până la concurenţa sumei de 538.713 lei, în vederea recuperării prejudiciul cauzat prin infracţiune.
Decizia este definitivă.
Nicoleta Fărtăiș a lucrat în funcţia de inspector la Casa Judeţeană de Pensii Suceava – Serviciul Plăţi Prestaţii în perioada 7 iunie 2006 – 12 octombrie 2010, iar Verginia Huțanu a deţinut funcţia de casier la aceeaşi instituţie, în perioada februarie 2001 – noiembrie 2010. Ambele inculpate aveau de îndeplinit, printre atribuţiile de serviciu şi activităţi pe linia acordării ajutoarelor de deces.
În perioada mai 2009 – octombrie 2010, printr-un procedeu fraudulos, inculpatele au reuşit să sustragă sistematic din fondurile pentru acordarea ajutoarelor de deces aflate în casieria Casei Judeţene de Pensii Suceava diferite sume de bani.
Astfel, metoda folosită de inculpate în vederea sustragerii sumelor de bani se realiza prin planificarea la plată a solicitanţilor ajutorului de deces de către Nicoleta Fărtăiș la o dată ulterioară celei la care solicitantul era trecut pe statul de plată. Astfel, inculpata completa statele de plată cu numele unor persoane care în fapt erau programate la o dată ulterioară (dată la care, astfel cum rezultă din declaraţiile persoanelor audiate, li se transmitea în general verbal să se prezinte pentru plată), dar pentru care se întocmeau documentele de plată anterior, fiind astfel posibilă ridicarea unui surplus de numerar de la Trezoreria Suceava care era introdus în casierie, urmată de însuşirea acestor sume de bani prin falsificarea semnăturilor beneficiarilor de pe statele de plată de către Verginia Huțanu.
Indiciile cu privire la activitatea infracţională desfăşurată de cele două inculpate au fost sesizate de către conducerea Casei Judeţene de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale Suceava cu ocazia efectuării unui control tematic în perioada 19.10.2010-25.10.2010 privind administrarea mijloacelor băneşti existente în casieria instituţiei, control ce s-a materializat la data de 25 octombrie 2010.
Astfel, în perioada 19.10-25.10.2010 s-a efectuat controlul ce a vizat perioada lunilor februarie 2009, decembrie 2009, septembrie 2010 și octombrie 2010, constatându-se încălcarea îndatoririlor de serviciu de către cele două inculpate, prin însuşirea sumelor din ajutoare de deces, modificarea evidenţelor financiar contabile, falsificarea statelor de plată privind ajutoarele de deces, sustragerea şi/sau distrugerea unor documente financiar contabile.
Pentru a concluziona în acest sens, organele de control din cadrul Casei Judeţene de Pensii au stabilit că primirea cererilor de la solicitanţii ajutoarelor de deces se făcea de către Nicoleta Fărtăiș. Din verificări a rezultat că în mai multe cazuri persoanele planificate la o anumită dată erau incluse în state de plată la o dată anterioară celei planificate.
Nicoleta Fărtăiș, conform atribuţiilor din fişa postului stabilea cuantumul ajutoarelor de deces pe baza documentelor depuse, întocmea borderourile de plată şi ordonanţările cu sumele aferente, iar Verginia Huțanu efectua activităţi de casierie, eliberând efectiv sumele de bani solicitanţilor, care semnau în statele de plată de primire.
Acest procedeu permitea ca surplusul de numerar rezultat ca urmare a introducerii pe statele de plată a unor persoane programate ulterior să rămână în casieria unităţii, fiind ulterior însuşit de cele două inculpate.
Procedeul era repetat atât pentru a acoperi plata programărilor scadente cât şi pentru însuşirea altor sume de bani.
Expertului i s-a solicitat să stabilească numărul de cereri şi a valorii acestora pentru beneficiarii care au fost incluşi fictiv în statele de plată. Astfel, expertul a estimat prejudiciul creat la circa 538.713 de lei.
Declarația Verginiei Huțanu
Verginia Huțanu a recunoscut comiterea faptelor reţinute în sarcina sa.
Fiind audiată în calitate de suspect, la data de 14 noiembrie 2016, aceasta a spus că prin luna iunie 2009, într-una din zilele în care efectua plata ajutoarelor de deces, Nicoleta Fărtăiș, în momentul în care i-a prezentat statele de plată, i-a comunicat că din greşeală a trecut solicitanţi ai ajutoarelor de deces prin mandat poştal în statele de plată cu privire la care plata urma să se facă prin casierie. Din acest motiv, Nicoleta Fărtăiș i-a solicitat Verginiei Huțanu să-i predea suma de bani din casierie pentru aceste persoane, pentru a putea face plata prin mandat poştal, lucru acceptat de către aceasta din urmă.
Ulterior, potrivit declaraţiei Verginiei Huțanu, Nicoleta Fărtăiș a venit cu o altă solicitare în acelaşi sens, respectiv de a-i preda din casierie sumele de bani reprezentând ajutoare de deces pentru persoane care, deşi erau trecute pe statele de plată, urmau să fie plătite prin mandat poştal.
Verginia Huțanu a fost de acord şi de această dată, însă i-a solicitat Nicoletei Fărtăiș să-i aducă chitanţele de depunere la oficiul poştal a sumelor de bani în cauză pentru a putea justifica decontarea statelor de plată.
Deşi iniţial a fost de acord cu cele solicitate, ulterior Nicoleta Fărtăiș nu i-a mai adus documentele justificative, recunoscându-i că în realitate acele sume de bani au fost însuşite de ea întrucât avea credite la bancă.
Astfel, Nicoleta Fărtăiș i-a propus Verginiei Huțanu ca pentru recuperarea acestor sume, să-i fie prezentate la plată, state de plată în care să fie menţionate persoane solicitante ale ajutorului de deces la o dată anterioară celei planificate.
Deşi a susţinut că în primă fază a refuzat propunerea făcută de Nicoleta Fărtăiș, ulterior Verginia Huțanu a acceptat acest lucru şi prin aceeaşi modalitate şi-a însuşit şi ea sume de bani din casierie.
Declarația Nicoletei Fărtăiș
Nicoleta Fărtăiș nu a recunoscut comiterea faptelor.
Aceasta a declarat că în exercitarea atribuţiilor de serviciu nu a luat nicio sumă de bani de la casierie sau de la casiera Verginia Huțanu.
Aceasta a arătat că au existat câteva situaţii în care, din cauza aglomeraţiei existente la casierie, a fost rugată de către Verginia Huțanu să o ajute la plata ajutoarelor de deces. În acest sens, casiera îi aducea la ghişeu bani pentru plata persoanelor aflate la rând, iar Nicoleta Fărtăiș efectua plata, trecând persoanele plătite pe o foaie simplă, ce cuprindea nr. de dosar, numele şi prenumele persoanei care ridica banii, seria şi numărul de buletin, fără ca solicitantul să semneze pentru primire, ci doar aplica stampila rotundă a instituţiei pe verso-ul certificatului de deces în original.
Ulterior, aceste liste le preda casierei, astfel încât de fiecare dată banii au fost justificaţi, neexistând plângeri ulterioare.
Nicoleta Fărtăiș a arătat că niciodată statele de plată nu s-au aflat la ea, acestea aflându-se în permanenţă la casierie. De asemenea, a precizat inculpata, au existat situaţii în care solicitanţii ajutoarelor de deces, solicitau telefonic primirea sumelor de bani prin mandat poştal, situaţie în care comunica casierei numele solicitantului, întocmea mandatul poştal, după care fie personal fie prin şoferul X, mandatul împreună cu banii primiţi de la casierie erau predaţi la oficiile poştale din mun. Suceava, chitanţele fiind ulterior predate casierei.
În ce priveşte programările pentru plată, inculpata a mai declarat că acestea erau făcute în funcţie de primirea fondurilor de la Casa Naţională de Pensii şi programul casieriei (în perioada 15-25 casieria era blocată cu alte operaţiuni). Plăţile se făceau astfel, în general, în zilele de vineri şi uneori marţea.
Contrar susţinerilor Nicoletei Fărtăiș, implicarea efectivă a acesteia în activitatea infracţională rezultă atât din faptul că în mod deliberat a întârziat la plată cererile solicitanţilor de ajutor de deces, şi mai ales prin faptul că în mod nejustificat deşi solicitanţilor li se comunica o anumită dată pentru a se prezenta în vederea ridicării sumelor de bani, aceştia erau trecuţi pe statele de plată la o dată anterioară. În ceea ce priveşte atribuţia întocmirii statelor de plată, conform fişei postului şi a adreselor emise de Casa Judeţeană de Pensii Suceava, rezultă că această atribuţie revenea Nicoletei Fărtăiș, statele de plată purtând semnătura acesteia, în dreptul rubricii „ Întocmit”.
Prin urmare, în baza înţelegerii prealabile (recunoscute de către Verginia Huțanu), prin activitatea Nicoletei Fărtăiș s-a creat posibilitatea ca Verginia Huțanu să falsifice prin contrafacere semnăturile acestor solicitanţi, care în mod evident nu se prezentau pentru a ridica banii la data trecută în statul de plată, ci ulterior conform planificării.
Împrejurarea că semnăturile solicitanţilor din statele de plată au fost falsificate de Verginia Huțanu, aspect confirmat prin rapoartele de expertiză întocmite în cauză, nu este de natură a înlătura în vreun fel implicarea Nicoletei Fărtăiș, atât timp cât, potrivit fişei postului aceasta avea în atribuţii programarea la plată, întocmirea statelor de plată şi a ordonanţărilor de plată, cunoscând, de altfel, data întocmirii statelor de plată, care era una anterioară, dispoziţiei de plată efectivă.
Ulterior, Nicoleta Fărtăiș și-a rezervat dreptul de a nu da declaraţii în calitate de inculpat.
