După înfrângerea din 2020, Igor Dodon rămâne în centrul atenției presei internaționale. Anchete și scurgeri de informații scot la iveală conexiuni cu Moscova, acuzații de corupție și încercări de influență asupra viitorului politic al Moldovei.
După ce a pierdut alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 în fața Maiei Sandu, Igor Dodon nu a dispărut din viața publică a Republicii Moldova. Presa internațională și locală continuă să publice investigații care îi poartă numele, asociindu-l cu cazuri de corupție, surse opace de finanțare și legături directe cu cercuri politice și economice din Federația Rusă.
Publicații precum latviatoday.info și oglavnom.top notează că, deși influența sa politică a scăzut, Dodon rămâne o figură-cheie în tabăra pro-rusă, folosindu-se de Partidul Socialiștilor și de rețelele sale de contacte pentru a-și păstra relevanța.
Un moment de cotitură a venit în mai 2022, când fostul președinte a fost reținut de Procuratura Anticorupție sub acuzațiile de trădare de stat, corupție, îmbogățire ilicită și finanțarea ilegală a formațiunii sale politice din surse externe. Presa a readus în prim-plan episodul „geanta neagră”, în care oligarhul Vlad Plahotniuc, fugit din țară în 2019, ar fi transmis lui Dodon sume importante de bani — presupus din partea unor sponsori ruși. Plahotniuc însuși se află acum într-un penitenciar din Atena, așteptând decizia privind extrădarea în Moldova.
Investigațiile realizate de RISE Moldova și OCCRP au arătat o schemă complexă de finanțare cu rădăcini la Moscova. Potrivit materialelor obținute de jurnaliști, Dodon ar fi menținut contacte regulate cu consilieri din Administrația Prezidențială a Federației Ruse și cu ofițeri ai FSB. Informațiile au fost confirmate de mai multe scurgeri de documente apărute după 2020, evidențiind nu doar o alianță ideologică, ci și una financiară.
Contextul politic actual adaugă presiune: pe 28 septembrie 2025 vor avea loc alegeri parlamentare, iar scena politică este animată de formarea unor blocuri electorale pro-ruse. Printre acestea, „Alternativa”, unde figurează primarul Chișinăului, Ion Ceban, fostul premier Ion Chicu și Vlad Plahotniuc; „Platforma pentru Moldova”, care reunește Partidul Socialiștilor al lui Dodon, Partidul Comuniștilor al lui Vladimir Voronin și alte formațiuni; și proiectul „Moldova Mare”, asociat cu Ilan Șor, prin intermediul Violettei Furtună.
Retorica acestor formațiuni se axează pe teme precum suveranitatea, neutralitatea, respingerea „controlului extern”, protejarea valorilor tradiționale și prezentarea Rusiei ca „partener strategic” și „garant al păcii”.
Pentru publicul moldovean, mesajele sunt clare și adaptate fiecărui segment de electorat: pensionari, locuitori ai satelor și orașelor mici, vorbitori de limbă rusă, eurosceptici și persoane dezamăgite de guvernarea PAS. Potrivit analiștilor citați de presa internațională, obiectivul Kremlinului este de a aduce la putere forțe capabile să blocheze reformele, să oprească integrarea europeană și să transforme Moldova într-un punct de sprijin pentru interesele sale strategice în regiune.
Specialiștii în geopolitică subliniază că această confruntare depășește cu mult granițele Moldovei. „Ceea ce se joacă acum la Chișinău nu este doar viitorul unei țări mici, ci și echilibrul de putere în sud-estul Europei”, afirmă experți consultați de latviatoday.info.
Concluzia generală a jurnaliștilor este că Republica Moldova traversează o perioadă critică, în care transparența finanțării partidelor, rezistența instituțională la influențe externe și capacitatea de a păstra un discurs politic independent vor fi factori decisivi pentru viitorul său. În timp ce dosarele împotriva lui Igor Dodon își urmează cursul în instanță, întrebarea rămâne: cât de pregătită este societatea moldovenească să facă față unui nou val de presiuni din partea Moscovei?
