Tribunalul Suceava a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul Igor Fominov (42 de ani), cu dublă cetățenie ucraineană și română, în ceea ce privește acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat, ca urmare a intervenirii prescripției generale a răspunderii penale.
Cu toate acestea, instanța l-a găsit vinovat pe inculpat pentru trafic de migranți în formă continuată, infracțiune pentru care a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare. În sarcina acestuia au fost reținute patru acte materiale care au compus activitatea infracțională.
You might also like
De asemenea, inculpatul a fost obligat să plătească 7.700 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, dintre care 5.000 de lei reprezintă cheltuieli din cursul urmăririi penale.
Instanța a mai stabilit că onorariul avocatului desemnat din oficiu, în valoare de 1.663 de lei, va rămâne în sarcina statului și va fi achitat din fondurile Ministerului Justiției.
Decizia nu era definitivă la data pronunțării (23 ianuarie 2026). Față de aceasta se putea face apel în termen de 10 zile de la comunicare, în caz contrar decizia rămânând definitivă.
Numărul dosarului este 3058/86/2022.
Potrivit anchetatorilor, în perioada aprilie – iunie 2018, inculpatul a acționat împreună cu mai mulți cetățeni români, constituind o rețea specializată în racolarea, călăuzirea, transportul și adăpostirea migranților, în schimbul unor sume de bani. Ulterior, grupării i s-au alăturat și alte persoane, iar activitatea era sprijinită de complici care asigurau transportul și cazarea migranților pe teritoriul României.
Instanța a reținut că inculpatul a participat direct la patru acte materiale de trafic de migranți, organizând treceri ilegale ale frontierei româno-ucrainene.
Primul episod a avut loc în noaptea de 6 spre 7 mai 2018, când inculpatul a călăuzit trei migranți pakistanezi prin zona verde a frontierei. După intrarea în România, aceștia au fost preluați de membri ai rețelei care acționau pe teritoriul județului Botoșani și transportați ulterior spre Suceava.
Migranții au fost cazați la Hotelul Orizont din Suceava, unde un martor (recepționerul unității) a declarat că un bărbat de aproximativ 30-35 de ani a solicitat o cameră triplă pentru trei cetățeni străini și a prezentat pașaportul unuia dintre ei. Cei trei au rămas cazați în hotel mai multe zile, până când au fost depistați de polițiști.
Al doilea transport a fost organizat în noaptea de 9 spre 10 iunie 2018, când inculpatul a călăuzit alți trei migranți pakistanezi pentru a trece fraudulos frontiera. Aceștia au fost însă depistați de polițiști la scurt timp după intrarea în România.
În 18 iunie 2018, inculpatul a organizat un nou transport, de această dată pentru șase migranți proveniți din Pakistan, Bangladesh, India și Myanmar. După trecerea ilegală a frontierei, aceștia au fost preluați de complici cu atelaje hipo, transportați la o locuință din localitatea Ibănești și ulterior mutați la Suceava.
Ancheta a arătat că migranții erau cazați în imobile improvizate, fără electricitate sau apă curentă, unde rămâneau mai multe zile până când erau pregătite transporturile către state din Europa de Vest.
În cadrul acestui episod, la activitatea infracțională a participat și un minor, aspect care a constituit circumstanță agravantă.
Ultimul transport a fost pregătit în noaptea de 26 spre 27 iunie 2018, când inculpatul a încercat să introducă în România un grup de migranți din Bangladesh. Operațiunea a eșuat după ce grănicerii ucraineni au depistat migranții înainte de trecerea frontierei.
Participarea inculpatului a fost stabilită printr-un volum mare de probe, între care:
-
convorbiri telefonice interceptate între membrii grupării;
-
analize ale datelor de trafic și localizare ale telefoanelor mobile;
-
declarațiile migranților și ale martorilor;
-
imagini de supraveghere video și procese-verbale întocmite de polițiști.
Din interceptări a rezultat că membrii rețelei coordonau constant activitatea, stabileau locurile de trecere a frontierei, transportul migranților și împărțirea sumelor de bani obținute din trafic.
Judecătorii au concluzionat că inculpatul a avut un rol esențial în organizarea transporturilor, fiind cel care: identifica locurile potrivite pentru trecerea frauduloasă a frontierei, călăuzea migranții pe segmentul ucrainean și coordona momentul trecerii și predarea acestora către complicii din România.
Instanța a reținut că activitatea infracțională a fost repetată și organizată, desfășurată pe parcursul mai multor luni și având drept scop obținerea unor câștiguri materiale substanțiale.
Declarațiile migranților
Declarațiile migranților audiați în dosar au conturat modul în care funcționa rețeaua de trafic și sumele considerabile plătite pentru a ajunge în Europa de Vest. Un cetățean pakistanez a arătat că a plătit 14.000 de dolari unei călăuze pentru a fi ajutat să ajungă în Germania, fiind transportat mai întâi din Pakistan spre Rusia, unde a stat aproximativ două luni într-un apartament, păzit și aprovizionat de persoane necunoscute, până când i s-a spus că poate continua călătoria. Ulterior, a fost dus cu mașina în apropierea frontierei ruso-ucrainene, unde a fost ghidat să treacă ilegal granița și preluat de alte persoane care l-au transportat spre România.
Un alt migrant pakistanez a declarat că a plătit 10.000 de dolari unei rețele de călăuze pentru a ajunge în Germania, fiind transportat succesiv prin mai multe țări și trecând frontierele pe jos, pe timpul nopții.
Un cetățean indian a arătat că a achitat 9.500 de dolari pentru organizarea deplasării pe ruta Asia – Turcia – Ucraina – România, iar o femeie din Bangladesh a spus că a plătit 6.000 de euro pentru a fi ajutată să ajungă în vestul Europei.
Migranții au relatat că erau transportați în etape, preluați de persoane diferite și cazați temporar în locuințe improvizate, unde rămâneau zile sau chiar săptămâni, în condiții precare, fără apă curentă sau electricitate, până la organizarea următoarei etape a călătoriei.
În final, mai mulți dintre ei au fost depistați de polițiști într-o locuință din județul Suceava, unde erau ținuți până la continuarea transportului către state din vestul Europei.
În declarațiile date anchetatorilor, o parte dintre migranți au explicat și motivele pentru care au ales să plece din țările de origine și să încerce să ajungă ilegal în Europa de Vest. Un cetățean pakistanez a arătat că a decis să părăsească Pakistanul din cauza unor probleme religioase și a tensiunilor din comunitatea în care trăia, motiv pentru care a căutat ajutorul unor călăuze pentru a ajunge într-un stat european. Alți migranți au declarat că plecarea a fost determinată de situația economică dificilă și lipsa oportunităților de muncă, sperând că în țări precum Germania vor putea obține un loc de muncă și o viață mai sigură. În fața anchetatorilor, aceștia au arătat că au apelat la rețele de călăuze tocmai pentru că nu aveau posibilitatea de a obține vize sau documente legale de intrare în Uniunea Europeană, fiind convinși că drumul ilegal reprezintă singura șansă de a ajunge în Occident.
