”Știrea Sucevei” desfășoară campania ”Toarnă-ți dealerul” – dacă ai informații despre persoane care vând droguri în județul Suceava sau orice alt județ al țării, cât și în penitenciarele din România, ne poți scrie anonim. Restul e treaba noastră.
You might also like
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, condus de se opune unei inițiative legislative prin care deținerea drogurilor pentru consum propriu ar urma să nu mai fie sancționată penal, ci contravențional, cu amenzi cuprinse între 1.000 și 3.000 de lei. Procurorii avertizează că relaxarea legislației ar putea afecta combaterea traficului de droguri, eficiența anchetelor penale și protejarea sănătății publice, în special în cazul minorilor și tinerilor.
Poziția Ministerului Public, a fost făcută publică vineri, 9 octombrie 2026, de către procurorul general al României, Cristina Chiriac, în contextul dezbaterilor privind modificarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Inițiativa legislativă aparține senatorilor Victoria Stoiciu, parlamentar neafiliat, Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL). Proiectul a fost înregistrat la Senat la 5 octombrie 2026, sub numărul B544/2026.
Concret, propunerea urmărește înlocuirea răspunderii penale pentru deținerea drogurilor destinate consumului propriu cu amenzi contravenționale de 1.000–3.000 de lei. Măsura nu ar însemna legalizarea drogurilor și nici permiterea comercializării acestora.
Parchetul General consideră însă că o asemenea modificare nu este oportună în actualul context.
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că modificarea regimului sancționator aplicabil deținerii de droguri pentru consum propriu, în sensul diminuării semnificative a sancțiunilor penale, nu constituie, în actualul context social și infracțional, o soluție legislativă oportună”, se arată în comunicatul instituției.
Procurorii precizează că au formulat un punct de vedere nefavorabil inițiativei, considerând că aceasta ar putea slăbi instrumentele de prevenire și combatere a fenomenului drogurilor.
Ce pedepse riscă în prezent persoanele prinse cu droguri pentru consum propriu
Potrivit articolului 4 din Legea nr. 143/2000, cumpărarea sau deținerea fără drept a drogurilor pentru consum propriu reprezintă infracțiune, chiar dacă persoana respectivă nu este implicată în activități de trafic.
Pentru drogurile de risc, legea prevede închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă penală, în timp ce pentru drogurile de mare risc pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Aceste pedepse nu se aplică automat, legislația permițând individualizarea răspunderii penale în funcție de gravitatea faptei și circumstanțele persoanei cercetate.
Prin noua propunere, deținerea drogurilor pentru consum propriu ar urma să fie sancționată contravențional, fără consecințele unei condamnări penale pentru această faptă.
Procurorii avertizează că persoanele care cumpără droguri contribuie la finanțarea pieței ilegale
Unul dintre principalele argumente invocate de Parchetul General privește legătura dintre consumatori și rețelele care distribuie substanțe interzise.
„Deținerea de droguri pentru consum propriu nu poate fi examinată exclusiv ca o conduită individuală, desprinsă de mecanismele de aprovizionare și distribuție”, avertizează Ministerul Public.
Procurorii atrag atenția că banii plătiți de consumatori pentru substanțele interzise contribuie la susținerea economică a pieței ilegale.
Totodată, identificarea persoanelor care cumpără și dețin droguri poate reprezenta un punct de plecare pentru descoperirea celor implicați în distribuția acestora.
„Cererea de droguri contribuie la susținerea economică a pieței ilicite”, subliniază Parchetul General.
Instituția admite că persoanele care consumă droguri și cele care le comercializează trebuie tratate diferit din punct de vedere juridic, însă consideră că această diferențiere nu justifică automat eliminarea răspunderii penale pentru deținerea în vederea consumului propriu.
Reducerea pedepselor ar putea afecta și anchetele penale
Parchetul General avertizează că modificarea sancțiunilor ar putea produce efecte și asupra activității procurorilor și polițiștilor.
Potrivit instituției, reducerea limitelor de pedeapsă poate influența competența organelor judiciare, posibilitatea folosirii anumitor procedee probatorii, termenele de prescripție și aplicarea altor dispoziții de drept penal și procesual penal.
„O intervenție legislativă care urmărește exclusiv reducerea sancțiunilor, fără evaluarea efectelor asupra activității de urmărire penală, poate genera dificultăți de aplicare și poate diminua eficiența răspunsului judiciar”, explică procurorii.
În aceste condiții, Ministerul Public consideră că orice modificare legislativă trebuie precedată de studii de impact și de o analiză a consecințelor asupra combaterii criminalității organizate.
Parchetul General: Consumatorii au nevoie de tratament și consiliere, dar și de un cadru legal eficient
Un alt argument al procurorilor privește protejarea sănătății publice, în special a persoanelor vulnerabile.
„Consumul ilicit de droguri reprezintă o problemă majoră de sănătate publică”, arată Parchetul General, atrăgând atenția asupra consecințelor pe care fenomenul le poate avea asupra familiilor, comunităților, minorilor și tinerilor.
Instituția consideră că relaxarea sancțiunilor, în lipsa unor mecanisme alternative funcționale, riscă să afecteze coerența politicii naționale antidrog.
Cu toate acestea, procurorii nu resping necesitatea dezvoltării unor programe de tratament și reintegrare pentru persoanele care consumă droguri.
Dimpotrivă, Parchetul General susține că persoanele dependente trebuie să beneficieze de acces efectiv la servicii medicale, consiliere psihologică și programe de reintegrare socială.
„Orientarea către măsuri terapeutice și de prevenire nu presupune, în mod necesar, reducerea sancțiunilor penale”, precizează Ministerul Public.
În opinia procurorilor, cele două tipuri de intervenție pot funcționa complementar, fără ca dezvoltarea serviciilor medicale și sociale să presupună automat renunțarea la instrumentele penale.
Parchetul General respinge propunerea în forma actuală. Decizia finală aparține Parlamentului
În concluzie, Ministerul Public consideră că inițiativa legislativă nu este suficient fundamentată și nu oferă garanții că reducerea sancțiunilor va contribui la combaterea fenomenului drogurilor.
Procurorii solicită menținerea unui cadru penal eficient, concomitent cu dezvoltarea programelor de prevenire, tratament și reintegrare a consumatorilor.
„Politica penală în materia drogurilor trebuie să fie fermă față de fenomenul infracțional, proporțională față de conduita individuală și responsabilă față de sănătatea publică”, transmite Parchetul General.
Deocamdată, propunerea legislativă nu a devenit lege, iar punctul de vedere nefavorabil exprimat de procurori nu echivalează cu respingerea acesteia de către Parlament.
Până la o eventuală modificare a legislației, cumpărarea și deținerea fără drept a drogurilor pentru consum propriu rămân infracțiuni, iar persoanele depistate în asemenea situații pot fi cercetate penal.
