Tribunalul Suceava a pronunțat sentința de fond într-un amplu dosar de evaziune fiscală și falsuri în care au fost trimiși în judecată Oliviu Daniel Seliceanu, Gheorghe Prelucă și Duiliu Țiganetea. Dosarul fusese înregistrat pe rolul instanței încă din aprilie 2019, iar faptele analizate sunt, în principal, din anii 2014-2015.
Pentru cea mai mare parte a acuzațiilor, Tribunalul Suceava a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției generale a răspunderii penale. Instanța a soluționat însă și latura civilă, stabilind obligații de plată care însumează, ca debit principal, 814.298 de lei, la care se adaugă obligațiile fiscale accesorii până la achitarea integrală. Au fost menținute și sechestrele instituite în dosar.
You might also like
Oliviu Daniel Seliceanu, achitat pentru trei acuzații de falsificare a actelor de identitate. Pentru restul faptelor, procesul penal a încetat prin prescripție
În cazul lui Oliviu Daniel Seliceanu, instanța a făcut o distincție importantă.
Acesta a fost achitat pentru trei infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale, referitoare la pașaportul și cele două acte de identitate maghiare folosite în cadrul presupusului mecanism infracțional. Tribunalul a motivat soluția prin faptul că nu există probe că Seliceanu a fost cel care a falsificat efectiv documentele.
Achitarea nu privește însă folosirea identității respective. Pentru acuzațiile de evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală, fals privind identitatea în formă continuată – 48 de acte materiale, participație improprie la fals intelectual și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată – 101 acte materiale –, procesul penal împotriva lui Seliceanu a fost încetat ca urmare a prescripției generale a răspunderii penale.
Instanța a consemnat și faptul că Seliceanu fusese reținut în acest dosar pentru 24 de ore, din 19 septembrie 2018, ora 13:16, până în 20 septembrie 2018, ora 13:16.
Procesul penal față de Gheorghe Prelucă și Duiliu Țiganetea, de asemenea încetat prin prescripție
În cazul lui Gheorghe Prelucă, trimis în judecată pentru evaziune fiscală în formă continuată, Tribunalul Suceava a dispus, de asemenea, încetarea procesului penal pentru intervenirea prescripției generale a răspunderii penale.
Aceeași soluție a fost pronunțată în cazul lui Duiliu Țiganetea, judecat pentru evaziune fiscală în formă continuată.
Prelucă, Stone Activ și Seliceanu, obligați în solidar la plata a 687.718 lei
Faptul că răspunderea penală s-a prescris nu a însemnat și înlăturarea pretențiilor civile formulate de stat.
Tribunalul Suceava a admis acțiunea civilă formulată de Statul Român, prin structurile ANAF și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava, și l-a obligat pe Gheorghe Prelucă, în solidar cu SC Stone Activ SRL și cu Oliviu Daniel Seliceanu, la plata sumei de 687.718 lei, reprezentând prejudiciul principal.
La această sumă se adaugă obligațiile fiscale accesorii calculate, potrivit Codului de procedură fiscală, de la data scadenței și până la plata integrală a debitului.
Duiliu Țiganetea și Oliviu Daniel Seliceanu, obligați în solidar la plata a 126.580 de lei
Într-o a doua componentă a dosarului, Tribunalul l-a obligat pe Duiliu Țiganetea, în solidar cu Oliviu Daniel Seliceanu, la plata unui prejudiciu principal de 126.580 de lei, la care se adaugă, de asemenea, obligațiile fiscale accesorii până la achitarea integrală.
Există o diferență de 100 de lei chiar în cuprinsul hotărârii: în descrierea acuzației este indicată suma de 126.480 de lei, în timp ce în dispozitivul sentinței instanța a stabilit obligația de plată la 126.580 de lei. Pentru ceea ce efectiv a decis instanța trebuie avută în vedere suma din dispozitiv, de 126.580 de lei.
Prin urmare, cele două debite principale stabilite de Tribunal însumează 814.298 de lei, fără accesoriile fiscale.
Sechestrul rămâne pe un BMW al Stone Activ și pe un apartament din Bihor
Tribunalul a menținut și măsurile asigurătorii luate în cursul anchetei pentru recuperarea prejudiciului.
A rămas sub sechestru un BMW 320, fabricat în 2005, aparținând SC Stone Activ SRL.
De asemenea, instanța a menținut sechestrul asupra unui apartament aparținând lui Oliviu Daniel Seliceanu, situat în județul Bihor, cu o suprafață desfășurată de 76,12 metri pătrați, plus 10 metri pătrați de teren aferent. În sentință este menționată o valoare de impozitare de 191.808 lei.
Tribunalul a dispus totodată desființarea totală a documentelor considerate falsificate: cele trei acte de identitate maghiare, 63 de înscrisuri oficiale, 101 înscrisuri sub semnătură privată și 18 facturi fiscale care au stat la baza dosarului.
Hotărârea nu era definitivă la data pronunțării (2 septembrie 2026) și putea fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Numărul dosarului este 1164/86/2019.
Cum ar fi funcționat mecanismul: o firmă înființată cu identitatea unui cetățean maghiar
Dosarul a pornit de la un mecanism pe care procurorii l-au plasat începând cu noiembrie 2014.
Potrivit situației de fapt prezentate în hotărâre, la 7 noiembrie 2014, Oliviu Daniel Seliceanu s-ar fi deplasat pentru înființarea unei societăți comerciale și s-ar fi prezentat drept un cetățean maghiar real, folosind trei documente maghiare falsificate: un pașaport și două acte de identitate.
Anchetatorii au stabilit că pașaportul exista în realitate și fusese eliberat unui cetățean maghiar, însă fotografia titularului fusese înlocuită cu fotografia lui Seliceanu. În cazul celor două cărți de identitate ar fi fost utilizate serii ale unor documente reale emise de autoritățile maghiare, dar în documentele folosite în România apăreau date modificate și, într-un caz, fotografia lui Seliceanu.
Important este că, deși Tribunalul a constatat caracterul fals al documentelor și a dispus desființarea lor, Seliceanu a fost achitat de acuzația că el însuși le-ar fi falsificat, întrucât instanța a apreciat că nu există probe pentru acest lucru.
Identitatea falsă ar fi fost folosită pentru înființarea firmei și deschiderea conturilor
Sub identitatea cetățeanului maghiar, Seliceanu ar fi pus bazele societății care avea să fie folosită ulterior în relația cu firmele administrate de ceilalți inculpați.
Potrivit rechizitoriului, sediul social declarat al firmei era unul fictiv, iar la adresa respectivă nu s-ar fi desfășurat efectiv activitate comercială.
Identitatea falsă nu ar fi fost utilizată o singură dată. Procurorii au contabilizat 48 de acte materiale, desfășurate între 7 noiembrie 2014 și 25 august 2015.
Seliceanu s-ar fi prezentat drept cetățeanul maghiar sau ar fi transmis această identitate prin intermediul unor persoane împuternicite în relația cu Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava, un notar și mai multe instituții bancare.
La notar ar fi obținut, sub identitatea respectivă, legalizarea unui specimen de semnătură și autentificarea unei declarații prin care se afirma că îndeplinește condițiile legale pentru a fi administrator și asociat al societății.
Ulterior au fost deschise mai multe conturi bancare. Au fost solicitate inclusiv un card Business și servicii bancare destinate persoanelor juridice.
Zeci de retrageri de numerar. În documente se declara că banii erau pentru „materii prime”
O parte importantă a hotărârii descrie circuitul banilor prin conturile societății.
În perioada ianuarie-mai 2015 au fost efectuate numeroase retrageri în numerar, unele de 40.000-44.000 de lei la o singură operațiune.
Printre sumele consemnate se regăsesc retrageri de 44.700 lei, 38.000 lei, 36.500 lei, 42.500 lei, 43.500 lei, 40.000 lei, 44.385 lei, 44.220 lei, 41.500 lei sau 42.000 lei.
Pentru mai multe asemenea retrageri au fost întocmite declarații potrivit cărora numerarul era necesar pentru achiziționarea de materii prime de la persoane fizice în vederea prelucrării.
Hotărârea descrie însă societatea ca fiind una care nu desfășura efectiv activitatea comercială declarată la sediu.
16 facturi către Stone Activ și un prejudiciu calculat la 687.718 lei
Una dintre componentele principale ale dosarului privește relația cu SC Stone Activ SRL, societate pentru care Gheorghe Prelucă apare în dosar în legătură cu acuzația de evaziune fiscală.
Potrivit rechizitoriului, societatea administrată în fapt de Seliceanu ar fi emis către Stone Activ 16 facturi fiscale fictive, în perioada noiembrie 2014 – iulie 2015.
Procurorii au susținut că prin documente erau simulate livrări de bunuri care, în realitate, nu ar fi avut loc.
Facturile ar fi fost înregistrate în contabilitatea Stone Activ, generând avantaje fiscale prin diminuarea impozitului pe profit și a TVA datorate statului.
Prejudiciul atribuit acestei componente a fost calculat la 687.718 lei, dintre care 180.328 de lei reprezentau impozit pe profit, iar 507.390 de lei TVA.
Aceasta este suma pe care Tribunalul Suceava a obligat, pe latura civilă, să o achite în solidar Gheorghe Prelucă, SC Stone Activ SRL și Oliviu Daniel Seliceanu.
Alte două facturi fictive, în componenta dosarului care îl privește pe Duiliu Țiganetea
O altă componentă a anchetei l-a vizat pe Duiliu Țiganetea.
Conform rechizitoriului, societatea controlată în fapt de Seliceanu ar fi emis către societatea implicată în această relație comercială încă două facturi fictive.
Prin aceste documente ar fi fost simulate atât livrări de bunuri, cât și primirea unor avansuri, facturile fiind ulterior introduse în evidențele contabile în scopul obținerii unor avantaje fiscale.
Pentru această componentă, acuzarea a calculat inițial un prejudiciu de 126.480 de lei, reprezentând TVA, în timp ce Tribunalul a stabilit în dispozitiv obligația civilă la 126.580 de lei, în solidar pentru Duiliu Țiganetea și Oliviu Daniel Seliceanu.
101 înscrisuri sub semnătură privată și alte 63 de documente oficiale
Dimensiunea dosarului rezultă și din numărul documentelor despre care anchetatorii au susținut că au fost falsificate sau întocmite ca urmare a folosirii identității false.
Seliceanu a fost trimis în judecată pentru 101 acte materiale de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Printre documente se regăsesc actul constitutiv al societății, contracte de comodat pentru sediul social, cereri către Registrul Comerțului, împuterniciri, documente bancare, declarații privind sursa fondurilor, formulare pentru eliberarea numerarului și ordine de plată.
Separat, dosarul a vizat 63 de înscrisuri oficiale întocmite de funcționari ai unor instituții bancare și de notar, în condițiile în care aceștia ar fi fost induși în eroare cu privire la identitatea persoanei din fața lor.
În cazul falsului privind identitatea, procurorii au reținut 48 de acte materiale, iar în cazul participației improprii la fals intelectual au fost individualizate alte serii de 6, 30, 25 și două acte materiale, în funcție de instituția în fața căreia ar fi fost folosită identitatea falsă.
Inspectorii fiscali au mers la sediul firmei și au constatat că acolo nu funcționa afacerea
În octombrie 2015, inspectorii AJFP Suceava au efectuat verificări asupra societății.
Potrivit rechizitoriului, la sediul declarat nu fusese desfășurată vreodată activitate comercială, deși prin societate fuseseră emise cele 18 facturi fiscale către cele două firme beneficiare.
Anchetatorii au susținut că scopul real al înființării societății ar fi fost tocmai furnizarea unor documente justificative de proveniență a mărfurilor și crearea aparenței unor operațiuni comerciale reale.
Dosarul penal a fost finalizat prin rechizitoriu la 22 aprilie 2019, iar cauza a fost înregistrată la Tribunalul Suceava la 24 aprilie 2019. Dezbaterile pe fond s-au încheiat la 19 noiembrie 2025, însă pronunțarea a fost amânată în mai multe rânduri, sentința fiind dată la 2 septembrie 2026, la aproape șapte ani și jumătate de la momentul înregistrării dosarului pe rolul instanței.
