Judecătorii Tribunalului Suceava, întruniţi astăzi în Adunarea Generală, au decis, cu unanimitatea celor prezenţi, ca, începând cu data de 21 iunie 2023, să adopte forma de protest a amânării judecării cauzelor, cu excepţia cauzelor urgente menţionate mai jos, până la adoptarea unei soluţii legislative care să respecte statutul şi volumul de muncă tot mai împovărător de la an la an, atât al judecătorilor, cât şi al personalului auxiliar de specialitate.
Comunicatul de presă transmis de Tribunalul Suceava:
You might also like
Având în vedere proiectul de lege, aflat în dezbatere la Camera Deputaţilor, privind reforma în domeniul pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, inclusiv sub aspectul condiţiilor de pensionare şi al modalităţii de calcul al pensiilor, judecătorii din cadrul Tribunalului Suceava, întruniţi în Adunarea Generală, solicită ca modificările legislative referitoare la aceste aspecte să fie stabilite cu respectarea standardelor constituţionale vizând principiul fundamental al independenţei justiţiei şi al cooperării loiale între puterile statului.
Cerința de predictibilitate reclamă ca reglementarea în materia pensiilor de serviciu să răspundă în continuare așteptărilor legitime ale destinatarilor ei ce își desfășoară activitatea în sistemul judiciar, în condițiile unui cadru normativ care, de mai bine de 25 de ani, recunoaște acest drept. Așadar, orice modificare a condițiilor de pensionare nu poate interveni intempestiv, ci doar etapizat, pe o perioadă de timp rezonabilă, într-un interval care să nu difere fundamental de așteptările beneficiarilor, întemeiate în mod legitim pe cadrul normativ în vigoare.
Contrar unei astfel de concepții firești, prin unele amendamente aduse la proiectul de lege aflat în dezbatere parlamentară se propune o soluție normativă care nu reprezintă în fapt o etapizare, ci o modificare intempestivă a condițiilor de pensionare, ce ar avea ca efect faptul că persoanele care nu le îndeplinesc la momentul intrării în vigoare a legii nu le vor realiza nici treptat, ci doar la sfârșitul perioadei de pretinsă etapizare, deși la nivel declarativ se acreditează ideea unei aplicări etapizate.
Modalitatea în care se propune amendarea proiectului normativ privind creşterea treptată a vârstei de pensionare afectează şi mai mult gradul de ocupare al schemelor de judecători necesar pentru creşterea calităţii şi eficienţei actului de justiţie, în condiţiile în care există deja un deficit acut de personal în instanţele judecătoreşti, iar schemele actuale de personal sunt subdimensionate în raport de necesităţile reale ale sistemului judiciar, determinate fiind de volumul excesiv de activitate. Acest deficit nu poate fi compensat cu efortul suplimentar al judecătorilor aflaţi în prezent în activitate, în condiţiile în care este necesară şi asigurarea unor standarde de exigenţă înalte privitoare la actul de justiţie.
În ceea ce priveşte aspectele vizând remuneraţia şi pensia de serviciu ale judecătorilor, acestea au fost consacrate atât în documentele internaţionale, cât şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României.
Astfel, potrivit art. 6.4 din Carta Europeană privind statutul judecătorilor magistraţii au dreptul la „plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională”. De asemenea, Curtea Constituţională a stabilit, în mod constant, în jurisprudenţa proprie, că independenţa justiţiei, ca garanţie constituţională, include securitatea financiară a magistraţilor, care presupune şi asigurarea unor garanţii sociale, precum pensia de serviciu (Decizia nr. 20/2000, Decizia nr. 433/2013, Decizia nr. 501/2015, Decizia nr. 45/2018, Decizia nr. 574/2018, Decizia nr. 153/2020, Decizia nr. 900/2020).
Reglementarea pensiei de serviciu pentru magistraţi este un drept recunoscut de legiuitor de-a lungul timpului, existenţa acesteia fiind justificată în mod obiectiv de statutul judecătorilor care impune obligaţii şi responsabilităţi, interdicţii şi incompatibilități, limitări care nu se regăsesc la alte categorii profesionale, constituind aşadar o compensaţie a rigorii statutului judecătorilor.
Pensiile de serviciu ale judecătorilor au fost introduse în anul 1997, prin art. 103 al
Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, iar condițiile de pensionare și modalitatea de calcul a acestora nu s-au modificat substanțial de-a lungul timpului.
La stabilirea vechimii necesare pentru pensia de serviciu a magistraților au fost avute în vedere aspecte obiective din realitatea sistemului judiciar, precum: condițiile de muncă inadecvate/necorespunzătoare, volumul excesiv de muncă cauzat de numărul insuficient de magistrați și personal auxiliar în raport cu numărul de dosare aflate pe rolul instanțelor, insuficiența fondurilor bănești pentru desfășurarea și administrarea activității de judecată.
Garantarea independenței justiției, cât și a independenței judecătorului, alături de lipsa imixtiunii celorlalte puteri în activitatea de judecată, trebuie asigurată atât prin alocarea unor fonduri bănești suficiente pentru desfășurarea și administrarea activității de judecată, prin asigurarea unor condiții de muncă adecvate, existența unui număr suficient de magistrați pentru a evita un volum de muncă excesiv și pentru a permite finalizarea proceselor într-un termen rezonabil, dar și prin securitatea (inclusiv financiară) a magistraților. Îmbunătățirea progresivă a condițiilor de muncă la nivelul instanțelor judecătorești ar trebui asumată în comun de către puterile statului, printr-un document strategic cu caracter concret care să cuprindă în mod detaliat obiectivele de investiții asumate, termenele de finalizare și sursele de finanţare.
Sub aspectul specific al modificării vârstei standard de pensionare, astfel cum s-a vehiculat în spațiul public, se apreciază că o astfel de modificare legislativă ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor aflați în funcție și să facă obiectul unei reglementări cu caracter gradual, etapizat. Oricum, o astfel de creștere graduală a vârstei de pensionare ar trebui obligatoriu corelată cu ritmul de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă. Prin prisma acestor considerente, orice modificare a condiţiilor de pensionare, atât din perspectiva modului de calcul, cât şi din cea a stagiului minim obligatoriu şi a vârstei de pensionare, nu poate interveni intempestiv. Modificările ce se doresc a fi efectuate trebuie realizate în urma unui dialog constructiv cu corpul magistraţilor şi numai după realizarea unei previziuni clare asupra resurselor umane.
Statutul judecătorilor şi procurorilor a suferit modificări în anul 2022, când a intrat în vigoare Legea nr.303/2022 care a adus o serie de modificări legislative, motiv pentru care o nouă modificare intempestivă a cadrului normativ ar afecta principiul predictibilităţii legii.
Pentru a reduce la minim prejudicierea intereselor justiţiabililor s-a decis, în Adunarea Generală, judecarea următoarelor tipuri de cauze:
- în materie penală: cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecţie a victimelor şi a martorilor, precum şi cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical, cele cu persoane vătămate minori;, art. 138 Cod procedură penală, percheziţii domiciliare.
- în materie nonpenală: ordonanţe preşedinţiale minori, plasament în regim de urgenţă, ordine de protecţie, răpiri internaţionale, suspendări provizorii de executare, suspendare grevă, nulitate grevă.
